LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educatiei nationale
(la data 09-feb-2011 actul a fost reglementat de Ordinul 3753/2011 )
(la data 10-ian-2011 actul a fost promulgata de Decretul 3/2011 )
Parlamentul României adopta prezenta lege.
TITLUL I:Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglementeaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt de stat, particular si confesional.
Art. 2
(1)Legea are ca viziune promovarea unui învatamânt orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cunostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa, în profesie si în societate.
(2)Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructurii mentale a societatii românesti, în acord cu noile cerinte, derivate din statutul României de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea în contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale înalt competitive, capabila sa functioneze eficient în societatea actuala si viitoare.
(3)Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, în formarea personalitatii autonome si în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa în societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii.
(4)Statul asigura cetatenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de învatamânt preuniversitar si superior, precum si la învatarea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare.
(5)Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinând Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene.
(6)Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicita sau au dobândit o forma de protectie în România, minorilor straini si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul României este oficial recunoscuta conform legii.
(7)În România învatamântul constituie prioritate nationala.
Art. 3
Principiile care guverneaza învatamântul preuniversitar si superior, precum si învatarea pe tot parcursul vietii din România sunt:
a)principiul echitatii - în baza caruia accesul la învatare se realizeaza fara discriminare;
b)principiul calitatii - în baza caruia activitatile de învatamânt se raporteaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale;
c)principiul relevantei - în baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezvoltare personala si social-economice;
d)principiul eficientei - în baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
e)principiul descentralizarii - în baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct în proces;
f)principiul raspunderii publice - în baza caruia unitatile si institutiile de învatamânt raspund public de performantele lor;
g)principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor români si dialogului intercultural;
h)principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a valorilor culturale ale poporului român;
i)principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinând minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase;
j)principiul asigurarii egalitatii de sanse;
k)principiul autonomiei universitare;
l)principiul libertatii academice;
m)principiul transparentei - concretizat în asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora;
n)principiul libertatii de gândire si al independentei fata de ideologii, dogme religioase si doctrine politice;
o)principiul incluziunii sociale;
p)principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia;
q)principiul participarii si responsabilitatii parintilor;
r)principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia fizica si prin practicarea activitatilor sportive;
s)principiul organizarii învatamântului confesional potrivit cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut;
t)principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare;
u)principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învatamânt.
Art. 4
Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, întelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesare pentru:
a)împlinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective în viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a învata pe tot parcursul vietii;
b)integrarea sociala si participarea cetateneasca activa în societate;
c)ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile;
d)formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultural;
e)educarea în spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
f)cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice si a respectului pentru natura si mediul înconjurator natural, social si cultural.
Art. 5
(1)În domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de învatamânt, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplica dispozitiile prezentei legi.
(2)Orice modificare sau completare a prezentei legi intra în vigoare începând cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui în care a fost adoptata prin lege.
(3)Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi care vizeaza evaluarile nationale de la finalul învatamântului gimnazial sau liceal se aplica începând cu promotia aflata în primul an al învatamântului gimnazial, respectiv liceal, la data intrarii în vigoare a modificarii sau a completarii.
Art. 6
(1)În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislatiei în vigoare.
(2)Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de învatamânt se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 7
(1)În unitatile, în institutiile de învatamânt si în toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care încalca normele de moralitate si orice activitati care pot pune în pericol sanatatea si integritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura politica si prozelitismul religios.
(2)Privatizarea unitatilor si a institutiilor de învatamânt de stat este interzisa.
Art. 8
Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de învatamânt pot obtine si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintifica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.
Art. 9
(1)Principiile finantarii învatamântului preuniversitar sunt urmatoarele:
a)transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor;
b)echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învatamânt de calitate;
c)adecvarea volumului de resurse în functie de obiectivele urmarite;
d)predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile;
e)eficienta utilizarii resurselor.
(2)Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din învatamântul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru învatamântul profesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pentru cel postliceal de stat. Finantarea se face în baza si în limitele costului standard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Învatamântul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, cicluri si programe de studii se pot percepe taxe, în conditiile stabilite de prezenta lege.
(4)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organismul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din învatamântul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din învatamântul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si confesional, care studiaza în unitati de învatamânt acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei în vigoare.
(5)Finantarea de baza a învatamântului preuniversitar se face dupa principiul "resursa financiara urmeaza elevul", în baza caruia alocatia bugetara aferenta unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de învatamânt la care acesta învata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).
(6)Învatamântul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice, în conditiile legii.
(7)Învatamântul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
Art. 10
(1)În România, învatamântul este serviciu de interes public si se desfasoara, în conditiile prezentei legi, în limba româna, precum si în limbile minoritatilor nationale si în limbi de circulatie internationala.
(2)În fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de învatamânt sau formatiuni de studiu cu limba de predare româna si/sau, dupa caz, cu predarea în limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui elev în limba sa materna în cea mai apropiata localitate în care este posibil.
(3)Învatarea în scoala a limbii române, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii români. Planurile de învatamânt trebuie sa cuprinda numarul de ore necesar si suficient învatarii limbii române. Autoritatile administratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa permita însusirea limbii române.
(4)În sistemul national de învatamânt, documentele scolare si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, se întocmesc numai în limba româna. Celelalte înscrisuri scolare si universitare pot fi redactate în limba de predare.
(5)Unitatile si institutiile de învatamânt pot efectua si emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor înscrisuri scolare si universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 11
(1)Guvernul sprijina învatamântul în limba româna în tarile în care traiesc români, cu respectarea legislatiei statului respectiv.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unitati de învatamânt cu predare în limba româna pe lânga oficiile diplomatice si institutiile culturale ale României în strainatate, poate sustine lectorate în universitati din strainatate, precum si cursuri de limba, cultura si civilizatie româneasca.
Art. 12
(1)Statul sustine anteprescolarii, prescolarii, elevii si studentii cu probleme si nevoi sociale, precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale.
(2)Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate, precum si celor institutionalizati, în conditiile legii.
(3)Statul acorda premii, burse, locuri în tabere si alte asemenea stimulente elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare, precum si cu rezultate remarcabile în educatia si formarea lor profesionala sau în activitati culturale si sportive.
(4)Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot primi si burse pentru performante scolare si universitare.
(5)Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.
(6)Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. Învatamântul special si special integrat sunt parte componenta a sistemului nationalele învatamânt preuniversitar.
(7)Învatamântul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata, adaptata, precum si o forma de asistenta educationala, sociala si medicala complexa, destinata persoanelor cu cerinte educationale speciale.
(8)Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învata într-o unitate de învatamânt vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de învatamânt sau vor primi cazare si masa gratuite în internatele scolare, cu exceptia celor înscrisi în învatamântul postliceal.
Art. 13
(1)Învatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege.
(2)Învatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de învatare realizate de fiecare persoana, începând cu educatia timpurie, în scopul dobândirii de cunostinte, formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de aptitudini semnificative din perspectiva personala, civica, sociala si/sau ocupationala.
Art. 14
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile nationale în domeniul educatiei, cu consultarea asociatiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale parintilor, Consiliului National al Rectorilor, structurilor asociative ale universitatilor si scolilor de stat, particulare si confesionale, Consiliului Minoritatilor Nationale, sindicatelor reprezentative din învatamânt, asociatiilor reprezentative ale elevilor, asociatiilor reprezentative ale studentilor, autoritatilor administratiei publice, mediului de afaceri si organizatiilor neguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furnizorilor de servicii sociale.
(2)Statul încurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Art. 15
(1)Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizarea unui învatamânt teologic specific în cadrul învatamântului de stat în universitatile de stat existente, ca facultati cu dubla subordonare, destinat pregatirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii învatamântului liceal, proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult în configuratia religioasa a tarii, potrivit recensamântului oficial. Înfiintarea, organizarea si functionarea acestui învatamânt se realizeaza potrivit legii.
(2)Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învatamânt confesional prin înfiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de învatamânt particular, conform prevederilor prezentei legi.
TITLUL II:Învatamântul preuniversitar
CAPITOLUL I:Dispozitii generale
Art. 16
(1)Învatamântul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde învatamântul primar si cel gimnazial, învatamântul liceal devine obligatoriu pâna cel mai târziu în anul 2020.
(2)Obligatia de a frecventa învatamântul de 10 clase, la forma cu frecventa, înceteaza la vârsta de 18 ani.
(3)În scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de învatamânt, învatamântul liceal de stat este generalizat si gratuit.
Art. 17
Pe durata scolarizarii în învatamântul preuniversitar, cu exceptia învatamântului postliceal, copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii, în conditiile legii.
Art. 18
(1)Planurile-cadru ale învatamântului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevilor apartinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numarul lor, li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2)La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situatia scolara se încheie fara disciplina Religie. În mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
(3)Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi si abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Art. 19
(1)În sistemul national de învatamânt, unitatile de învatamânt de stat au personalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza, dupa caz, astfel:
a)cu minimum 300 de elevi;
b)cu minimum 300 de elevi, prescolari si anteprescolari;
c)cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari;
d)cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari, în cazul unitatilor de învatamânt special.
(2)Prin exceptie de la prevederile alin. (1), în unitatile administrativ-teritoriale în care numarul total al elevilor, prescolarilor si anteprescolarilor nu se încadreaza în prevederile alin. (1), se organizeaza o singura unitate de învatamânt cu personalitate juridica.
(3)Prin exceptie de la prevederile alin. (1), în functie de necesitatile locale, se organizeaza, la cererea parintilor sau tutorilor legali si în conditiile legii, grupe, clase sau unitati de învatamânt preuniversitar cu personalitate juridica, cu predare în limba româna.
(4)Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala, autoritatile administratiei publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor scolare, aproba organizarea, functionarea si, dupa caz, dizolvarea unor structuri de învatamânt, fara personalitate juridica - ca parti ale unei unitati de învatamânt cu personalitate juridica - si subordonate aceluiasi ordonator principal de credite, în conditiile legii.
(5)În cazul unitatilor de învatamânt confesional preuniversitar de stat existente la data intrarii în vigoare a prezentei legi, cultele respective si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului au obligatia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarâre a Guvernului, care stabileste relatia juridica, patrimoniala, financiara si administrativa.
Art. 20
(1)Autoritatile administratiei publice locale asigura, în conditiile legii, buna desfasurare a învatamântului preuniversitar în localitatile în care acestea îsi exercita autoritatea.
(2)Neîndeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obligatiilor ce le revin în organizarea si functionarea învatamântului preuniversitar se sanctioneaza conform legii.
Art. 21
(1)Sistemul de învatamânt preuniversitar are caracter deschis. În învatamântul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la o clasa la alta, de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila în conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Elevii din învatamântul preuniversitar de stat si particular se pot transfera la alte unitati de învatamânt de stat sau particular, cu acordul unitatii primitoare.
(3)Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, în acord cu particularitatile de vârsta si individuale.
(4)Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii într-un an scolar la decizia unitatii de învatamânt, pe baza unei metodologii nationale aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
CAPITOLUL II:Structura sistemului national de învatamânt preuniversitar
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 22
(1)Sistemul national de învatamânt preuniversitar este constituit din ansamblul unitatilor de învatamânt de stat, particulare si confesionale autorizate/acreditate.
(2)Învatamântul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învatamânt si, dupa caz, filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dobândirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva.
Art. 23
(1)Sistemul national de învatamânt preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:
a)educatia timpurie (0-6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si învatamântul prescolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;
b)învatamântul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;
c)învatamântul secundar, care cuprinde:
(i)învatamântul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;
(ii)învatamântul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vocationala si tehnologica;
d)învatamântul profesional, cu durata între 6 luni si 2 ani;
e)învatamântul tertiar nonuniversitar, care cuprinde învatamântul postliceal.
(2)Învatamântul liceal, vocational si tehnologic, învatamântul profesional si învatamântul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în conformitate cu Registrul national al calificarilor.
Art. 24
(1)Învatamântul general obligatoriu este format din învatamântul primar si învatamântul secundar inferior.
(2)Învatamântul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din învatamântul liceal, filiera tehnologica.
(3)Învatamântul profesional si tehnic este format din: învatamânt profesional, învatamânt tehnic si învatamânt postliceal.
Art. 25
(1)Formele de organizare a învatamântului preuniversitar sunt: învatamânt cu frecventa si învatamânt cu frecventa redusa.
(2)Învatamântul obligatoriu este învatamânt cu frecventa. În mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învatamântul obligatoriu se poate organiza si în forma de învatamânt cu frecventa redusa, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învatamânt la domiciliu sau pe lânga unitatile de asistenta medicala.
Art. 26
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate stabili, prin hotarâre a Guvernului, functionarea în sistemul de învatamânt preuniversitar a unor unitati-pilot, experimentale si de aplicatie.
SECTIUNEA 2:Educatia anteprescolara
Art. 27
(1)Educatia anteprescolara se organizeaza în crese si, dupa caz, în gradinite si în centre de zi.
(2)Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara, continutul educativ, standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3)Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei anteprescolare se face de catre autoritatile administratiei publice locale, împreuna cu inspectoratele scolare, cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei în vigoare.
(4)Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Finantarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acreditati, de stat sau privati.
(5)Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizeaza în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.
(6)Statul sprijina educatia timpurie, ca parte componenta a învatarii pe tot parcursul vietii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educational, conform legislatiei în domeniul asistentei sociale, în functie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(7)Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. (6) se stabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
SECTIUNEA 3:Învatamântul prescolar
Art. 28
(1)Învatamântul prescolar se organizeaza în gradinite cu program normal, prelungit si saptamânal. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate juridica sau în cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica.
(2)Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asigura conditiile pentru generalizarea treptata a învatamântului prescolar.
SECTIUNEA 4:Învatamântul primar
Art. 29
(1)Învatamântul primar se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata.
(2)În clasa pregatitoare sunt înscrisi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani pâna la data începerii anului scolar. La solicitarea scrisa a parintilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi înscrisi în clasa pregatitoare si copiii care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la sfârsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.
(3)În clasa pregatitoare din învatamântul special sunt înscrisi copii cu cerinte educationale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani pâna la data începerii anului scolar. La solicitarea scrisa a parintilor, a tutorilor legali sau a sustinatorilor legali, pot fi înscrisi în clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu vârste cuprinse între io si 8 ani la data începerii anului scolar.
(4)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa", în vederea promovarii învatamântului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani vârsta corespunzatoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învatamânt pâna la vârsta de 14 ani.
SECTIUNEA 5:Învatamântul gimnazial
Art. 30
(1)Învatamântul gimnazial se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, prin inspectoratele scolare, poate organiza programe educationale de tip "A doua sansa", în vederea promovarii învatamântului gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani vârsta corespunzatoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit învatamântul secundar, gimnazial.
(3)Absolventii învatamântului gimnazial care nu continua studiile în învatamântul liceal pot sa finalizeze, pâna la vârsta de 18 ani, cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobândirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al calificarilor.
SECTIUNEA 6:Învatamântul liceal
Art. 31
(1)Învatamântul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri:
a)filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;
b)filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului;
c)filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de învatamânt, în functie de dinamica sociala, economica si educationala, specializari diferite în cadrul profilurilor prevazute la alin. (1).
(3)Durata studiilor în învatamântul liceal - forma de învatamânt cu frecventa - este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Pentru unele forme de învatamânt cu frecventa si cu frecventa redusa, durata studiilor se prelungeste cu un an.
(4)Învatamântul liceal se organizeaza si functioneaza, de regula, ca învatamânt cu frecventa. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca învatamânt cu frecventa redusa, în unitatile de învatamânt stabilite de inspectoratul scolar, în colaborare cu autoritatile administratiei publice locale.
(5)Unitatile de învatamânt liceal se organizeaza cu una sau mai multe filiere si unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificari profesionale sau specializari, conform legii.
(6)Absolventii învatamântului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificarii, în conditiile legii. Absolventii care promoveaza examenul de certificare dobândesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(7)Unitatile de învatamânt în care se organizeaza filiera tehnologica sau vocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare, cu consultarea autoritatilor administratiei publice locale, având în vedere tendintele de dezvoltare sociala si economica precizate în documentele strategice regionale, judetene si locale.
SECTIUNEA 7:Învatamântul tehnologic si vocational
Art. 32
(1)Învatamântul liceal tehnologic si vocational se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala, pentru calificari din Registrul national al calificarilor, actualizat periodic, în functie de nevoile pietei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judetene si locale.
(2)Învatamântul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baza solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, pe baza unor contracte de scolarizare.
(3)Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocationale care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certificare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor.
(4)Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de învatamânt si/sau la operatorii economici ori institutiile publice cu care unitatea de învatamânt are încheiate contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesionala initiala. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-cadru de învatamânt, aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(5)Operatorii economici care asigura, pe baza de contract cu unitatile de învatamânt, burse de scolarizare, stagii de pregatire practica a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot beneficia de facilitati fiscale, potrivit prevederilor legale.
SECTIUNEA 8:Învatamântul profesional
Art. 33
(1)Învatamântul profesional se poate organiza în scoli profesionale care pot fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare.
(2)Pregatirea prin învatamântul profesional se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în urma consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate de comitetele sectoriale.
(3)Absolventii învatamântului profesional, care promoveaza examenul de certificare a calificarii profesionale, dobândesc certificat de calificare profesionala si suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(4)Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a calificarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin metodologie, care se da publicitatii la începutul ciclului.
(5)Absolventii învatamântului profesional, care promoveaza examenul de certificare a calificarii profesionale, pot urma cursurile învatamântului liceal cu frecventa redusa.
(6)Absolventii învatamântului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, pâna la vârsta de 18 ani, cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobândirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al calificarilor.
(7)Programele de pregatire profesionala, prevazute la alin. (6), sunt organizate prin unitatile de învatamânt de stat si sunt gratuite, în conditiile în care sunt finalizate pâna la vârsta de 18 ani.
(8)Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilite de unitatea de învatamânt, pe baza standardelor ocupationale, prin consultare cu angajatorii.
(9)Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certificare a calificarii. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a calificarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari.
(10)Statul sustine învatamântul profesional si învatamântul liceal - filiera tehnologica sau vocationala, prin:
a)recunoasterea în învatamântul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute în cadrul învatamântului liceal - filiera tehnologica sau vocationala, în baza unui regulament propriu;
b)finantarea partiala la scolarizarea în cadrul scolilor postliceale de stat;
c)burse speciale si alte forme de sprijin material.
SECTIUNEA 9:Învatamântul militar preuniversitar
Art. 34
(1)Învatamântul preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala este învatamânt de stat, parte integranta a sistemului national de învatamânt, si cuprinde: învatamânt liceal militar si învatamânt postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor, agentilor de politie si agentilor de penitenciare.
(2)Structura organizatorica, profilurile, specializarile/calificarile profesionale, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru învatamântul preuniversitar militar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu responsabilitati în domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale potrivit fiecarei arme, specializari si forme de organizare a învatamântului si se aproba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de învatamânt civil.
(3)Planurile-cadru de învatamânt pentru învatamântul liceal militar se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Planurile-cadru de învatamânt pentru învatamântul postliceal din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii în domeniile apararii, ordinii publice si securitatii nationale, în conformitate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii, si se avizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii în domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 35
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii în domeniile apararii, ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de învatamânt militar preuniversitar, împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti.
Art. 36
Conducerea operativa a unitatilor de învatamânt preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/directorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordine publica si siguranta nationala, care este si presedintele consiliului de administratie/consiliului de conducere. În activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru învatamânt/directorul adjunct. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru învatamânt este si presedintele consiliului profesoral.
Art. 37
(1)Personalul didactic din unitatile de învatamânt preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se constituie din personalul didactic prevazut în prezenta lege si din corpul instructorilor militari, de ordine si securitate publica.
(2)Personalul didactic din unitatile de învatamânt preuniversitar din sistemul militar de aparare, ordine publica si securitate nationala are drepturile si îndatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de functionar public cu statut special.
(3)Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de învatamânt preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, conditiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii.
Art. 38
Finantarea învatamântului preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii în domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat.
Art. 39
Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea în rezerva, în conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de învatamânt cu profil apropiat si de acelasi nivel.
Art. 40
Institutiile de învatamânt preuniversitar din cadrul sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala, precum si specializarile/calificarile profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii, ca si institutiile de învatamânt civil.
Art. 41
Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publica si securitate nationala se face prin ordine, regulamente si instructiuni proprii.
SECTIUNEA 10:Învatamântul de arta si învatamântul sportiv
Art. 42
(1)Învatamântul de arta si învatamântul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
(2)Unitatile în care se organizeaza învatamântul de arta si învatamântul sportiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor scolare, potrivit legii.
(3)În învatamântul de arta si în învatamântul sportiv:
a)scolarizarea se realizeaza, de regula, începând cu învatamântul gimnazial;
b)elevii pot fi înscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;
c)planurile-cadru de învatamânt sunt adaptate specificului acestui învatamânt;
d)studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
e)programele scolare pentru învatamântul liceal de arta si pentru învatamântul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul respectiv.
(4)Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, la propunerea autoritatilor administratiei publice locale, a inspectoratelor scolare, a Ministerului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultura împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de învatamânt preuniversitar de stat cu program sportiv sau de arta, integrat ori suplimentar.
(5)Învatamântul de arta si învatamântul sportiv integrat se organizeaza în scolile si liceele cu program de arta, respectiv sportiv, precum si în clase cu program de arta sau sportiv, organizate în celelalte unitati de învatamânt primar, gimnazial si liceal.
(6)Organizarea învatamântului de arta si a învatamântului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(7)Unitatile de învatamânt cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive scolare, se constituie ca unitati de învatamânt de nivel liceal, independente sau afiliate pe lânga alte unitati de învatamânt de acelasi nivel.
(8)Pentru buna desfasurare a activitatii, cluburile sportive scolare beneficiaza de baze sportive proprii si de acces în bazele sportive care apartin celorlalte unitati de învatamânt, cu acordul conducerilor acestor unitati de învatamânt.
(9)Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele si cluburile copiilor.
(10)Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice, unitatile de învatamânt gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sau de acces la salile unitatilor de învatamânt de acelasi nivel, cu acordul conducerii acestora.
(11)Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale.
(12)Toti elevii cuprinsi în grupele de performanta sunt înscrisi într-un Registru national al performantelor sportive, în baza reglementarilor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 43
(1)Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material.
(2)Pentru activitatile sportive, în structura Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Universitar.
(3)Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic si Sportiv Român, federatiile sportive nationale, autoritatile locale, precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si material activitatile de performanta în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(4)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu institutii, cu organizatii si cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurarii, în bune conditii, a învatamântului de arta si învatamântului sportiv integrat si suplimentar, precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regional si national.
SECTIUNEA 11:Învatamântul postliceal
Art. 44
(1)Învatamântul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale înscrise în Registrul national al calificarilor, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarâre a Guvernului.
(2)Învatamântul postliceal face parte din învatamântul profesional si tehnic si este partial subventionat de stat.
(3)Învatamântul postliceal special face parte din învatamântul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat.
(4)Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(5)Învatamântul postliceal are o durata de 1-3 ani, în functie de complexitatea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesionala.
(6)Scolarizarea în învatamântul postliceal de stat, organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanteaza prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat si din venituri ale bugetelor locale. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învatamânt care asigura scolarizarea. Statul sustine si stimuleaza, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învatamântul postliceal, în parteneriat public-privat.
(7)Cifra de scolarizare pentru învatamântul postliceal de stat se aproba prin hotarâre a Guvernului. Prin exceptie, cifra de scolarizare pentru învatamântul postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, se aproba, prin decizie, de inspectoratul scolar si se comunica Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(8)Admiterea în învatamântul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învatamânt, prin consultarea factorilor interesati.
(9)Au dreptul sa se înscrie în învatamântul postliceal, în conditiile alin. (8), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat.
(10)Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute în învatamântul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat de catre universitati, în baza deciziilor senatului universitar, ca unitati de credite de studii transferabile pentru nivelul licenta.
SECTIUNEA 12:Învatamântul pentru persoanele apartinând minoritatilor nationale
Art. 45
(1)Persoanele apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca în limba materna, la toate nivelurile, tipurile si formele de învatamânt preuniversitar, în conditiile legii.
(2)În functie de necesitatile locale se organizeaza, la cererea parintilor sau tutorilor legali si în conditiile legii, grupe, clase sau unitati de învatamânt preuniversitar cu predare în limbile minoritatilor nationale.
(3)La toate formele de învatamânt în limba româna, în limbile minoritatilor nationale sau în limbi de circulatie internationala, se poate înscrie si pregati orice cetatean român sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana, indiferent de limba sa materna si de limba în care a studiat anterior.
(4)În cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare în limbile minoritatilor nationale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în conditiile legii.
(5)Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale, cu mai multe unitati de învatamânt cu predare în limbile minoritatilor nationale, functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica, pentru fiecare limba materna, indiferent de efectivul de elevi.
(6)În cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minoritatilor nationale, singulare în municipiu, oras sau comuna, se acorda personalitate juridica, indiferent de efectivul de elevi.
(7)Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învata în limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai apropiata scoala cu predare în limba materna sau primesc cazare si masa gratuite în internatul unitatii de învatamânt cu predare în limba materna.
(8)Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numarul de clase în organele de conducere ale unitatilor de învatamânt, ale inspectoratelor scolare sau ale institutiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala, potrivit legii.
(9)În unitatile scolare cu predare si în limbile minoritatilor nationale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minoritatilor respective, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala.
(10)În unitatile conexe învatamântului preuniversitar din judetele în care functioneaza forme de învatamânt în limbile minoritatilor nationale se asigura încadrarea cu specialisti si din rândul minoritatilor nationale, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala.
(11)Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala în limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale în limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfectionare în limba de predare, în tara sau în strainatate. Fac exceptie de la necesitatea de a face dovada competentei profesionale în limba minoritatii nationale respective cadrele didactice care predau limba si literatura româna.
(12)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba materna.
(13)Pentru elevii apartinând minoritatilor nationale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura manualele scolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba româna sau manuale de import, avizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus.
(14)În învatamântul în limbile minoritatilor nationale, în comunicarea interna si în comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi si limba de predare.
(15)În învatamântul primar cu predare în limbile minoritatilor nationale, calificativele se comunica în scris si oral si în limba de predare.
(16)În cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru învatamântul cu predare în limbile minoritatilor nationale.
(17)În finantarea de baza a unitatii de învatamânt preuniversitar cu predare în limbile minoritatilor nationalei costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie, luând în considerare predarea în limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nationale. În cazul acestor unitati se are în vedere izolarea lingvistica, geografica si numarul redus de elevi si prescolari, precum si elevii prevazuti la alin. (7). Acelasi coeficient se aplica si în cazul unitatilor scolare cu predare în limba româna, în conditii similare.
Art. 46
(1)În cadrul învatamântului preuniversitar cu predare în limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se studiaza în limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura româna.
(2)Disciplina Limba si literatura româna se preda pe tot parcursul învatamântului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva.
(3)Prin exceptie, în unitatile de învatamânt cu predare în limba unei minoritati nationalei ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizatiei minoritatii nationale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara, la solicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale, predarea disciplinei Limba si literatura româna se face dupa manualele utilizate în unitatile de învatamânt cu predare în limba româna.
(4)Testele la disciplina Limba si literatura româna se elaboreaza pe baza programei speciale.
(5)Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învatamântul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din învatamântul cu predare în limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didactico-metodologice stabilite de Curriculumul national.
(6)În învatamântul preuniversitar, activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna, la istoria si traditiile minoritatilor nationale respective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodologiilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai culturii minoritatii nationale respective si aprobate, potrivit legii.
(7)Elevilor apartinând minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati de învatamânt cu predare în limba româna sau în alta limba decât cea materna, li se asigura, la cerere, si în conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(8)În învatamântul primar, gimnazial si liceal cu predare în limbile minoritatilor nationale, disciplinele Istoria si Geografia României se predau în aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba româna, cu obligatia transcrierii si a însusirii toponimiei si a numelor proprii românesti si în limba româna.
(9)În învatamântul gimnazial cu predare în limbile minoritatilor nationale se introduce, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale respective, cu predare în limba materna. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(10)În programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria s| traditiile minoritatilor nationale din România.
(11)În învatamântul liceal si postliceal, în care predarea se face în limba materna pentru disciplinele, respectiv modulele de pregatire de specialitate, se realizeaza însusirea terminologiei de specialitate si în limba româna.
(12)În învatamântul preuniversitar, probele de admitere si probele examenelor de absolvire pot fi sustinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în conditiile legii.
Art. 47
(1)Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale - comuna, oras, municipiu - unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare în limba româna cel putin una dintre acestea are personalitate juridica, indiferent de efectivul de elevi.
(2)Unitatile cu predare în limba româna, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oras sau în comuna au personalitate juridica indiferent de efectivul de elevi.
SECTIUNEA 13:Învatamântul special si special integrat
Art. 48
(1)Învatamântul special si special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale, stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, se realizeaza pentru toate nivelurile de învatamânt, diferentiat, în functie de tipul si gradul de deficienta.
(2)Învatamântul special si special integrat este gratuit si este organizat, de regula, ca învatamânt cu frecventa. În functie de necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme, în conformitate cu legislatia în vigoare.
(3)Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educationale si de asistenta, oferite copiilor cu cerinte educationale speciale.
Art. 49
(1)Învatamântul special se organizeaza, dupa caz, în unitati de învatamânt special si în unitati de învatamânt de masa.
(2)Învatamântul special integrat se poate organiza în clase speciale si individual sau în grupe integrate în clase de masa. Efectivele formatiunilor de studiu din învatamântul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în functie de tipul si gradul deficientei.
(3)Continuturile învatamântului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care îsi desfasoara activitatea în domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi mai mare decât cea precizata prin prezenta lege si se stabileste, în functie de gradul si tipul dizabilitatii, prin ordinal ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 50
(1)Evaluarea, asistenta psihoeducationala, orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor, a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale speciale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educationala, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare si de orientare scolara si profesionala, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, acordându-se prioritate integrarii în învatamântul de masa. CJRAE cuprind si centrele logopedice interscolare.
(2)Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale speciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.
(3)Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si de orice alt criteriu, fapt ce determina includerea lor în clase cu cerinte educationale speciale, se sanctioneaza.
(4)Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educationale speciale se face în unitati de învatamânt special si de masa, cu consultarea factorilor locali interesati.
(5)Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobândi calificari profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta.
Art. 51
(1)Copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale, integrati în învatamântul de masa, beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale, scolarizati în unitatile de învatamânt special sau de masa, inclusiv cei scolarizati în alt judet decât cel de domiciliu, beneficiaza de asistenta sociala constând în asigurarea alocatiei zilnice de hrana, a rechizitelor scolare, a cazarmamentului, a îmbracamintei si a încaltamintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflati în sistemul de protectie a copilului, precum si de gazduire gratuita în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directiilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.
Art. 52
(1)Pentru copiii, elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamâni se organizeaza, dupa caz, grupe sau clase în cadrul unitatii sanitare în care acestia sunt internati.
(2)Pentru copiii, elevii si tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati, sunt nedeplasabili, se organizeaza scolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata.
(3)Scolarizarea la domiciliu, respectiv înfiintarea de clase sau de grupe în spitale se fac de catre inspectoratul scolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Unitatile de învatamânt special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si pentru reducerea gradului de dizabilitate.
Art. 53
Învatamântul special dispune de planuri de învatamânt, de programe scolare, de programe de asistenta psihopedagogica, de manuale si de metodologii didactice alternative, adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 54
(1)În functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers.
(2)Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de expertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.
Art. 55
(1)Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se realizeaza cu respectarea Curriculumului national. Resursa umana necesara pentru scolarizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare.
(2)În vederea obtinerii unei calificari si a integrarii în viata activa a tinerilor cu cerinte educationale speciale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, împreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, organizeaza ateliere protejate.
Art. 56
La absolvirea învatamântului special, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrarii în viata activa, potrivit calificarii obtinute si în conditiile prevazute de legislatia în vigoare.
SECTIUNEA 14:Învatamântul pentru copiii si tinerii capabili de performante înalte
Art. 57
(1)Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante înalte atât în unitati de învatamânt, cât si în centre de excelenta. Centrele de excelenta sunt înfiintate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2)Coordonarea actiunilor prevazute la alin. (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata, înfiintat prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Resursele umane, curriculare, informationale, materiale si financiare pentru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante înalte se asigura de unitatile de învatamânt si de inspectoratele scolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante înalte, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaza olimpiade si concursuri, tabere de profil, simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material.
(5)Copiii si tinerii capabili de performante înalte beneficiaza, indiferent de vârsta, de programe educative care le respecta particularitatile de învatare si de orientare a performantei. Aceste programe sunt de aprofundare a învatarii, de grupare pe abilitati, de îmbogatire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat si transfer de competenta, de accelerare a promovarii conform ritmului individual de învatare.
SECTIUNEA 15:Programul "Scoala dupa scoala"
Art. 58
(1)Unitatile de învatamânt, prin decizia consiliului de administratie, pot sa îsi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs, prin programe "Scoala dupa scoala".
(2)În parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parinti, prin programul "Scoala dupa scoala", se ofera activitati educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competentelor dobândite sau de accelerare a învatarii, precum si activitati de învatare remediala. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale cu competente în domeniu.
(3)Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(4)Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.
SECTIUNEA 16:Alternativele educationale
Art. 59
(1)În sistemul de învatamânt preuniversitar pot fi initiate si organizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2)Acreditarea, respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii.
(3)Unitatile de învatamânt preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorica si functionala, în conformitate cu specificul alternativei.
(4)La toate formele de învatamânt alternativ în limba româna, în limbile minoritatilor nationale sau în limbi de circulatie internationala, se poate înscrie si pregati orice cetatean român.
(5)Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educationale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a pregatirii si a perfectionarilor realizate de organizatiile, asociatiile, federatiile care gestioneaza dezvoltarea alternativei respective la nivel national.
SECTIUNEA 17:Învatamântul particular si confesional
Art. 60
(1)Învatamântul particular si confesional se organizeaza conform principiului nonprofit în unitati de învatamânt preuniversitar, la toate nivelurile si formele, conform legislatiei în vigoare.
(2)Criteriile, standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le îndeplineasca unitatile de învatamânt preuniversitar particular si confesional sunt identice cu cele pe care trebuie sa le îndeplineasca unitatile de învatamânt de stat.
(3)Unitatile particulare de învatamânt sunt unitati libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât si economico-financiar, având drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie.
(4)Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea si evaluarea periodica a unitatilor de învatamânt preuniversitar particular si confesional sunt realizate de catre Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în învatamântul Preuniversitar, conform legislatiei în vigoare.
(5)Unitatile de învatamânt preuniversitar particular si confesional acreditate sunt sprijinite de stat, conditiile fiind stabilite prin hotarâre a Guvernului.
(6)Statul sprijina si coordoneaza învatamântul particular si confesional, în conditiile legii, respectând în întregime drepturile acestuia.
(7)Directorii unitatilor de învatamânt particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenta. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia îsi desfasoara activitatea unitatea respectiva.
CAPITOLUL III:Reteaua scolara
Art. 61
(1)Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de învatamânt acreditate, respectiv autorizate provizoriu.
(2)Reteaua scolara a unitatilor de învatamânt de stat si particular preuniversitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor scolare. Pentru învatamântul special liceal si special postliceal, reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean, respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)În cadrul retelei scolare se pot înfiinta si pot functiona, conform legii, grupe/clase în alternative educationale integrate în unitati scolare de stat sau particulare.
(4)Persoanele juridice si fizice pot înfiinta, conform legii, unitati de educatie timpurie si de învatamânt primar, gimnazial, liceal si postliceal.
(5)Reteaua scolara a unitatilor de învatamânt se da publicitatii la începutul fiecarui an, pentru anul scolar urmator. Cifra de scolarizare pentru învatamântul de stat se aproba prin hotarâre a Guvernului, cu cel putin 6 luni înainte de începerea anului scolar.
(la data 29-apr-2011 Art. 61, alin. (5) din titlul II, capitolul III a fost referinte de aplicare Hotarirea 414/2011 )
(6)În cadrul sistemului national de învatamânt preuniversitar de stat se pot înfiinta si pot functiona, conform legii, unitati de învatamânt cu clase constituite pe baza de contracte de parteneriat între unitati de învatamânt de stat si particulare acreditate, între acestea si operatori economici, precum si între institutii din tara si strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
(7)Unitatile de învatamânt preuniversitar, indiferent de tip, nivel, forma, filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice, conform legii.
(8)Pentru a asigura calitatea învatamântului, la propunerea autoritatilor administratiei publice locale sau din proprie initiativa, inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ridicarea acreditarii/autorizarii unei unitati de învatamânt cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. În situatia în care Agentia Româna pentru Asigurarea Calitatii în învatamântul Preuniversitar, denumita în continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizatia de functionare, pentru neîndeplinirea conditiilor legale, unei unitati de învatamânt, aceasta îsi înceteaza activitatea. Autoritatile administratiei publice locale realizeaza alocarea elevilor altor unitati scolare, cu respectarea interesului copiilor si asigurarea logisticii necesare.
Art. 62
(1)În vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, unitatile de învatamânt si autoritatile administratiei publice locale pot decide înfiintarea consortiilor scolare.
(2)Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale între unitatile de învatamânt, care asigura:
a)mobilitatea personalului între unitatile membre ale consortiului;
b)utilizarea în comun a resurselor unitatilor de învatamânt din consortiu;
c)largirea oportunitatilor de învatare oferite elevilor si recunoasterea reciproca a rezultatelor învatarii si evaluarii acestora.
(3)Cadrul general pentru înfiintarea, desfiintarea si functionarea consortiilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 63
(1)În învatamântul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:
a)educatia anteprescolara: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 9;
b)învatamântul prescolar: grupa cuprinde în medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20;
c)învatamântul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25;
d)învatamântul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30;
e)învatamântul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30;
f)învatamântul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30;
g)învatamântul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12;
h)învatamântul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6.
(2)Prin exceptie de la prevederile alin. (1), în localitatile în care exista cerere pentru forma de învatamânt în limba materna a unei minoritati nationale, efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevazut de prezenta lege. Decizia privind înfiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt respective.
CAPITOLUL IV:Curriculumul învatamântului preuniversitar
Art. 64
(1)În învatamântul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati, în baza principiului subsidiaritatii.
(2)Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al planurilor-cadru de învatamânt si al programelor scolare din învatamântul preuniversitar.
Art. 65
(1)Planurile-cadru de învatamânt cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire obligatorii si optionale, precum si numarul minim si maxim de ore aferente acestora.
(2)Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire obligatorii, iar curriculumul la decizia scolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire optionale.
(3)Programele scolare stabilesc, pentru fiecare disciplina, domeniul de studiu/modulul de pregatire din planul de învatamânt, finalitatile urmarite si evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora.
(4)Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire obligatorii din învatamântul preuniversitar sunt elaborate de catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(5)Curriculumul la decizia scolii se constituie atât din pachete disciplinare optionale ofertate la nivel national, regional si local, cât si din pachete disciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de învatamânt. Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt, în urma consultarii elevilor, parintilor si pe baza resurselor disponibile, stabileste curriculumul la decizia scolii.
(6)Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de învatamânt, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale si, dupa caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învatamânt are relatii pentru pregatirea practica a elevilor. Programele scolare sunt aprobate de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt.
(7)În cazul alternativelor educationale, planurile-cadru si programele scolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(8)În învatamântul particular si confesional se utilizeaza planurile-cadru de învatamânt si programele scolare pentru Curriculumul national aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau planurile si programele de învatamânt similare ori alternative învatamântului de stat, aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(9)Planurile-cadru de învatamânt si programele scolare pentru învatamântul teologic si confesional se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în colaborare cu fiecare cult în parte, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(10)Planurile-cadru de învatamânt pentru învatamântul militar se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 66
(1)Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învatamânt este de maximum 20 de ore pe saptamâna la învatamântul primar, 25 de ore pe saptamâna la învatamântul gimnazial si 30 de ore pe saptamâna la învatamântul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare si evaluare, cât si pentru învatarea în clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi.
(2)Prin exceptie de la prevederile alin. (1), numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne, a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a învatamântului bilingv.
(3)În cadrul Curriculumului national, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învatamântului obligatoriu si de 70% în cele de la nivelul liceului.
(4)În cadrul Curriculumului national, disciplinele optionale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învatamântul obligatoriu si de 30% în cele pentru liceu.
(5)Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu, programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare, lasând la dispozitia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În functie de caracteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte, profesorul decide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învatare remediala, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare, conform unor planuri individuale de învatare elaborate pentru fiecare elev.
Art. 67
(1)Curriculumul national pentru educatia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizica, cognitiva, emotionala si sociala a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare.
(2)CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de interventie timpurie, menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea si asistenta precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale speciale sau cu risc în dezvoltarea competentelor personale.
Art. 68
(1)Curriculumul national pentru învatamântul primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului:
a)competente de comunicare în limba româna si în limba materna, în cazul minoritatilor nationale;
b)competente de comunicare în limbi straine;
c)competente de baza de matematica, stiinte si tehnologie;
d)competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de învatare si cunoastere;
e)competente sociale si civice;
f)competente antreprenoriale;
g)competente de sensibilizare si de expresie culturala;
h)competenta de a învata sa înveti.
(2)Educatia fizica si sportul în învatamântul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învatamânt.
(3)Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie în învatamântul gimnazial si liceal.
(4)Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica, socioemotionala, cognitiva a limbajului si comunicarii, precum si dezvoltarea capacitatilor si a atitudinilor în învatare, asigurând totodata puntile catre dezvoltarea celor 8 competente-cheie.
(5)Învatamântul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea competentelor-cheie si formarea competentelor specifice în functie de filiera, profil, specializare sau calificare.
Art. 69
(1)În unitatile de învatamânt de stat sau particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scolare aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative.
(3)Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor, în baza libertatii initiativei profesionale, acele manuale scolare din lista celor aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic.
(4)Elevii si profesorii din învatamântul de stat si din învatamântul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite, atât pentru învatamântul în limba româna, cât si pentru cel în limbile minoritatilor nationale, în conditiile legii.
(5)Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin continut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa, în baza libertatii initiativei profesionale, în scopul îmbunatatirii calitatii procesului educational.
Art. 70
(1)Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organizeaza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Se înfiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma scolara de e-learning, care includ programe scolare, exemple de lectii pentru toate temele din programele scolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului obtinând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor.
(3)Unitatile de învatamânt utilizeaza platforma scolara de învatare pentru a acorda asistenta elevilor în timpul sau în afara programului scolar ori pentru cei care, din motive de sanatate, temporar nu pot frecventa scoala.
(4)Înfiintarea, gestiunea si îmbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare Virtuale si a Platformei scolare de e-learning intra în responsabilitatea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
CAPITOLUL V:Evaluarea rezultatelor învatarii
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale privind evaluarea
Art. 71
(1)Scopul evaluarii este acela de a orienta si de a optimiza învatarea.
(2)Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplina, domeniu de studiu, respectiv modul de pregatire.
(3)Rezultatele evaluarii se exprima, dupa caz, prin calificative, în învatamântul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învatamântul secundar si în învatamântul tertiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internationale.
(4)Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale de evaluare de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara.
(5)Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale si a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform prevederilor prezentei legi.
Art. 72
(1)Evaluarea se centreaza pe competente, ofera feed-back real elevilor si sta la baza planurilor individuale de învatare. În acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica, având functie orientativa, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasa.
(2)Un elev cu deficiente de învatare beneficiaza, în mod obligatoriu, de educatie remediala.
Art. 73
(1)Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obtinute în urma evaluarii competentelor dobândite sau a participarii la activitati de învatare, în diferite contexte, precum si produse sau rezultate ale acestor activitati, în contexte de învatare formale, nonformale si informale.
(2)Portofoliul educational este elementul central al evaluarii învatarii. Utilizarea lui debuteaza începând cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de identitate educationala a elevului.
SECTIUNEA 2:Structura si caracteristicile evaluarilor
Art. 74
(1)La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic responsabil întocmeste, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, un raport de evaluare a dezvoltarii fizice, socioemotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii, precum si a dezvoltarii capacitatilor si atitudinilor de învatare.
(2)La finalul clasei a II-a, fiecare scoala, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. Rezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învatare ale elevilor. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate se comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul educational al elevului.
(3)La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, prin esantionare, o evaluare la nivel national a competentelor fundamentale dobândite în ciclul primar, dupa modelul testarilor internationale, pentru diagnoza sistemului de învatamânt la nivel primar.
(4)La finalul clasei a VI-a, toate scolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, organizeaza si realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comunicare, matematica si stiinte. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba româna si limba moderna I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minoritatilor nationale, si limba materna. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învatare ale elevilor si pentru preorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate de învatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecute în portofoliul educational al elevului.
(5)La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se realizeaza o evaluare nationala obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internationale. Evaluarea se realizeaza prin urmatoarele probe:
a)o proba scrisa la limba si literatura româna;
b)o proba scrisa la limba materna;
c)o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte;
d)o proba scrisa la o limba de circulatie internationala;
e)o proba practica de utilizare a calculatorului, sustinuta în timpul anului;
f)o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale, sustinuta în timpul anului.
(6)Rezultatele evaluarii nationale se înscriu în portofoliul educational al elevului.
Art. 75
(1)Absolventii învatamântului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educational, si foaia matricola, parte a portofoliului educational.
(2)Continuarea studiilor din învatamântul gimnazial în învatamântul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si profesionala. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al absolventilor clasei a IX-a.
Art. 76
(1)Dupa absolvirea gimnaziului, elevii urmeaza liceul sau scoala profesionala.
(2)Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoarea procedura:
a)în cazul în care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor oferite de unitatea de învatamânt, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educational al elevului;
b)în cazul în care numarul de candidati este mai mare decât numarul locurilor oferite de unitatea de învatamânt, admiterea se face luând în calcul în proportie de 70% portofoliul educational al elevului, media de absolvire a învatamântului obligatoriu, precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfârsitul clasei a IX-a si în proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere stabilita de unitatea de învatamânt.
(3)În cazul mediilor egale, diferentierea se face pe baza portofoliului educational al elevului.
(4)Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii în clasa a X-a este elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si este data publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unitatile de învatamânt au obligatia de a anunta public disciplina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum si modul de utilizare a portofoliului educational, pâna, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline.
Art. 77
(1)Absolventii învatamântului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola, parte a portofoliului educational, care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, în conditiile legii, în învatamântul postliceal, precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat.
(2)Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul national de bacalaureat.
(3)Absolventii învatamântului liceal care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobândesc si diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces în învatamântul superior, în conditiile legii.
(4)Examenul national de bacalaureat consta în sustinerea urmatoarelor probe:
- proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala în limba româna;
- proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala în limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale;
- proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul învatamântului liceal. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. Elevii care promoveaza, pe parcursul învatamântului preuniversitar, examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor lingvistice în limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
- proba D de evaluare a competentelor digitale. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promoveaza, pe parcursul învatamântului preuniversitar, examene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dreptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
- proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata învatamântului liceal, dupa cum urmeaza:
a)proba scrisa la Limba si literatura româna - proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile;
b)proba scrisa la Limba si literatura materna - proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale;
c)doua probe scrise, diferentiate dupa cum urmeaza:
1.pentru profilul real din filiera teoretica:
(i)matematica;
(ii)proba transdisciplinara din stiinte: fizica, chimie, biologie;
2.pentru profilul umanist din filiera teoretica:
(i)o limba de circulatie internationala;
(ii)proba transdisciplinara din geografie, istorie, stiinte socioumane;
3.pentru filiera tehnologica:
(i)proba scrisa disciplinara specifica profilului;
(ii)proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire;
4.pentru filiera vocationala:
(i)proba practica sau scrisa, dupa caz, specifica profilului ori specializarii;
(ii)proba transdisciplinara specifica profilului sau specializarii.
(5)Continuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la începutul primei clase de liceu, în conditiile legii. Calendarul, metodologia, precum si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau publicitatii, pentru fiecare generatie, la începutul ultimei clase de liceu.
(6)Pentru anumite filiere, profiluri, specializari sau calificari, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, absolventii învatamântului liceal pot sustine un examen de certificare a calificarii, separat de examenul de bacalaureat. Continutul, calendarul si modul de organizare ale examenului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu.
(7)Absolventii învatamântului liceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare corespunzator nivelului stabilit prin Cadrul national al calificarilor si suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(8)Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
Art. 78
(1)Examenul national de bacalaureat se considera promovat de catre absolventii învatamântului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a)au sustinut probele A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4);
b)au sustinut probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea;
c)au obtinut media aritmetica, calculata cu doua zecimale exacte, a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4) cel putin egala cu 6.
(2)În urma promovarii examenului national de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat.
(3)Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4) li se elibereaza certificate care atesta nivelul de competenta lingvistica, respectiv nivelul de competenta digitala. Eliberarea acestor certificate nu este conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la art. 77 alin. (4).
(4)În cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile urmatoare, la cerere, rezultatele la evaluarile A, B, C si D sustinute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel putin nota 5.
(5)În decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni ale examenului national de bacalaureat.
(6)Candidatii proveniti din învatamântul preuniversitar pot sustine examenul national de bacalaureat si examenul de certificare a calificarii, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(7)Evaluarile A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de învatamânt, în timpul anului scolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în fata unei comisii prezidate de directorul unitatii de învatamânt si numite prin decizie a inspectorului scolar general, în conditiile stabilite prin metodologie specifica.
(8)Probele scrise E la examenul national de bacalaureat, prevazute la art. 77 alin. (4), se sustin dupa încheierea cursurilor, în fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar.
(9)Comisia prevazuta la alin. (8) este condusa de un presedinte, numit prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul stiintific de doctor, sau de un cadru didactic din învatamântul liceal, având gradul didactic I si performante profesionale deosebite, dintr-o unitate de învatamânt situata în alt judet decât cel în care se afla unitatea de învatamânt din care provin elevii care sustin probele scrise ale examenului national de bacalaureat.
(10)Comisia prevazuta la alin. (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unitati de învatamânt decât cele din care provin elevii care sustin probele scrise ale examenului national de bacalaureat.
(11)Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac publice prin afisare.
CAPITOLUL VI:Resursa umana
SECTIUNEA 1:Beneficiarii educatiei
Art. 79
(1)Beneficiarii primari ai învatamântului preuniversitar sunt anteprescolarii, prescolarii si elevii.
(2)Beneficiarii secundari ai învatamântului preuniversitar sunt familiile anteprescolarilor, ale prescolarilor si ale elevilor.
(3)Comunitatea locala si societatea, în general, sunt beneficiari tertiari ai învatamântului preuniversitar.
Art. 80
(1)Învatamântul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative ale elevilor, si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor secundari si tertiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale parintilor, a reprezentantilor mediului de afaceri, a autoritatilor administratiei publice locale si a societatii civile.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, împreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale reprezentative, elaboreaza un statut în care sunt prevazute drepturile si îndatoririle elevilor, care se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. În baza acestui statut, fiecare unitate de învatamânt îsi elaboreaza regulamentul scolar propriu.
Art. 81
(1)Anteprescolarii, prescolarii si elevii din învatamântul preuniversitar au drepturi egale la educatie, prin activitati extrascolare organizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Activitatile extrascolare sunt realizate în cadrul unitatilor de învatamânt preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere scolare, în baze sportive, turistice si de agrement sau în alte unitati acreditate în acest sens.
(3)Organizarea, acreditarea, controlul si competentele unitatilor care ofera educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 82
(1)Elevii de la cursurile cu frecventa din învatamântul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanta, de burse de merit, de burse de studiu si de burse de ajutor social.
(2)Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotarâre a consiliului local, respectiv a consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(3)Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, a burselor de studiu si a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt, în limitele fondurilor repartizate si în raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi a activitatilor scolare.
(4)Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci, în conditiile legii.
(5)Elevii si cursantii straini din învatamântul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6)Elevii etnici români cu domiciliul stabil în strainatate beneficiaza de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 83
(1)Anteprescolarii, prescolarii si elevii din unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de asistenta medicala, psihologica si logopedica gratuita, în cabinete medicale, psihologice si logopedice scolare ori în unitati medicale de stat.
(2)La începutul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea starii de sanatate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si de Ministerul Sanatatii.
(3)Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de învatamânt de stat se obtine fara taxe.
Art. 84
(1)Elevii din învatamântul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafata, naval si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, pe tot parcursul anului calendaristic.
(2)Ca masura de protectie speciala, elevii orfani, elevii cu cerinte educationale speciale, precum si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport mentionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.
(3)Elevilor care nu pot fi scolarizati în localitatea de domiciliu li se deconteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin unitatile de învatamânt la care sunt scolarizati, pe baza de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-întors pe semestru, daca locuiesc la internat sau în gazda.
(4)Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de opera, de film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.
(5)Elevii etnici români din afara granitelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (4).
Art. 85
(1)În situatii justificate, elevilor din învatamântul obligatoriu, scolarizati într-o alta localitate decât aceea de domiciliu, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, de masa si de internat, de catre autoritatile administratiei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivitatilor locale, al societatilor de binefacere, precum si al altor persoane juridice sau fizice.
(2)Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 86
(1)Unitatile de învatamânt încheie cu parintii, în momentul înscrierii anteprescolarilor, respectiv a prescolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educational, în care sunt înscrise drepturile si obligatiile reciproce ale partilor. Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si este particularizat, la nivelul fiecarei unitati de învatamânt, prin decizia consiliului de administratie.
(2)Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitatea de învatamânt este sanctionata de inspectoratul scolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizarea elevului, pe perioada învatamântului obligatoriu.
(4)Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii, cauzate de elev.
Art. 87
Unitatile de învatamânt pot primi donatii din tara si din strainatate, potrivit reglementarilor legale, daca servesc politicii educationale a sistemului national de învatamânt si daca nu sunt contrare intereselor statului român si legislatiei în vigoare.
SECTIUNEA 2:Personalul din învatamântul preuniversitar
Art. 88
(1)Personalul din învatamântul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic.
(2)În învatamântul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat.
(3)Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.
(4)Personalul administrativ îsi desfasoara activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 89
În învatamântul preuniversitar de stat si particular, posturile didactice vacante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de învatamânt cu personalitate juridica, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 90
(1)Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoana care îndeplineste conditiile prevazute de legislatia în vigoare.
(2)Angajarea personalului didactic în unitatile de învatamânt cu personalitate juridica se face prin încheierea contractului individual de munca de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie.
Art. 91
(1)Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare si administrative dintr-o unitate de învatamânt sunt coordonate de director. Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatele concursului.
(2)Angajarea prin încheierea contractului individual de munca a personalului didactic auxiliar si administrativ în unitatile de învatamânt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie.
Art. 92
(1)La nivelul fiecarei unitati si institutii de învatamânt preuniversitar se realizeaza anual evaluarea activitatii personalului didactic si didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2)Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei de merit.
(3)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului dezvolta programul national de stimulare a excelentei didactice, finantat din propriul buget, din care se premiaza excelenta didactica.
(4)Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programului national de stimulare a excelentei didactice se elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(5)Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unitatile de învatamânt de stat se face si în functie de performantele profesionale, conform legii.
(6)Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti, precum si salarizarea personalului didactic din unitatile de învatamânt particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finantatoare si persoana în cauza, cu avizul consiliului de administratie al unitatii scolare.
(7)Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei umane din învatamântul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor în cauza, consiliului de administratie al unitatii de învatamânt si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 93
Hotarârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, raspunderea disciplinara si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de învatamânt de catre consiliul de administratie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unitatii de învatamânt emite deciziile conform hotarârilor consiliului de administratie. Angajatorul este unitatea de învatamânt.
CAPITOLUL VII:Conducerea sistemului si a unitatilor de învatamânt
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 94
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, elaboreaza si implementeaza politica nationala în domeniul învatamântului preuniversitar. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de executie în domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului exercita, în domeniul învatamântului preuniversitar, urmatoarele atributii:
a)elaboreaza, aplica, monitorizeaza si evalueaza politicile educationale nationale;
b)monitorizeaza activitatea de evaluare externa;
c)coordoneaza si controleaza sistemul national de învatamânt;
d)avizeaza structura retelei învatamântului preuniversitar si înainteaza Guvernului, spre aprobare, cifrele de scolarizare, pe baza propunerilor unitatilor de învatamânt, a autoritatilor administratiei publice locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandarile studiilor de prognoza, centralizate, avizate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti;
e)coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora;
f)evalueaza, aproba si achizitioneaza manualele scolare si asigura finantarea conform legii;
g)aproba, conform legii, regulamentele de organizare si de functionare a unitatilor subordonate si a unitatilor conexe;
h)elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza în domeniul învatamântului;
i)asigura omologarea mijloacelor de învatamânt;
j)asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite;
k)asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale;
l)analizeaza modul în care se asigura protectia sociala în învatamânt si propune Guvernului si autoritatilor administratiei publice locale abilitate masuri corespunzatoare;
m)coordoneaza, monitorizeaza si controleaza perfectionarea si formarea initiala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national;
n)elaboreaza politicile nationale în domeniul resurselor umane;
o)raspunde de evaluarea sistemului national de învatamânt pe baza standardelor nationale;
p)elaboreaza, împreuna cu alte ministere interesate, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate în domeniul învatamântului, formarii profesionale si al cercetarii stiintifice;
q)stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate în strainatate, pe baza unor norme interne, încaseaza taxe, în lei si în valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii, conform legii;
r)stabileste structura anului scolar;
s)elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementarii politicilor educationale nationale;
t)construieste si asigura functionarea optima a Platformei scolare de e-learning, precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale;
u)elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora;
v)da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul privind starea învatamântului preuniversitar în România;
w)coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind educatia.
(3)În realizarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului înfiinteaza, organizeaza si finanteaza comisii si consilii nationale. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului propune Guvernului înfiintarea de agentii.
Art. 95
(1)Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu personalitate juridica, având în principal urmatoarele atributii:
a)aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti;
b)controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilor de predare-învatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de performanta, prin inspectia scolara;
c)controleaza, monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatilor si institutiilor de învatamânt;
d)asigura, împreuna cu autoritatile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata învatamântului obligatoriu;
e)coordoneaza admiterea în licee, evaluarile nationale si concursurile scolare la nivelul unitatilor de învatamânt din judet si, respectiv, din municipiul Bucuresti;
f)monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pe aria judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si a proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educatiei si tineretului;
g)mediaza conflictele si litigiile survenite între autoritatea administratiei publice locale si unitatile de învatamânt;
h)coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din aria judetului/municipiului Bucuresti;
i)prezinta un raport anual privind starea învatamântului pe teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti. Acest raport se face public;
j)aproba, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judetene, înfiintarea unitatilor pentru educatie timpurie, învatamânt primar si gimnazial;
k)aplica politicile educationale nationale la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti;
l)acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de învatamânt în gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
m)monitorizeaza activitatile de constituire, de vacantare si de ocupare a posturilor didactice din unitatile de învatamânt;
n)gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unitatile de învatamânt, precum si întreaga baza de date a educatiei;
o)înainteaza spre avizare Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala propusa de autoritatile administratiei publice locale, în conformitate cu politica educationala, a documentelor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional, judetean si local, dupa consultarea unitatilor de învatamânt, a operatorilor economici si a partenerilor sociali interesati;
p)realizeaza auditarea periodica a resursei umane din învatamântul preuniversitar;
q)asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind educatia.
(2)Structura inspectoratelor scolare judetene, respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu consultativ. Functionarea acestora se realizeaza în baza unui regulament propriu, elaborat si aprobat de consiliul de administratie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(4)În structura inspectoratelor scolare din judetele cu învatamânt si în limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest tip de învatamânt. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectând procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale.
(5)În structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socioeconomice dezavantajate.
SECTIUNEA 2:Conducerea unitatilor de învatamânt
Art. 96
(1)Unitatile de învatamânt preuniversitar cu personalitate juridica sunt conduse de consiliile de administratie, de directori si de directori adjuncti, dupa caz. În exercitarea atributiilor ce le revin, consiliile de administratie si directorii conlucreaza cu consiliul profesoral, cu comitetul de parinti si cu autoritatile administratiei publice locale.
(2)În unitatile de învatamânt de stat consiliul de administratie este organ de conducere si este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a)în cazul unitatilor de învatamânt de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administratie este format din 7 membri, cu urmatoarea componenta: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanti ai parintilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplica în mod corespunzator si pentru învatamântul prescolar si primar;
b)în cazul în care consiliul de administratie este format din 9 membri, dintre acestia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. Directorul si directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea de învatamânt respectiva;
c)în cazul în care consiliul de administratie este format din 13 membri, dintre acestia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai parintilor. Directorul si directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea de învatamânt respectiva.
(3)Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de învatamânt. La sedintele consiliului de administratie participa, de regula, si un reprezentant al elevilor, cu statut de observator.
(4)Dupa constituirea consiliului de administratie, membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din rândul cadrelor didactice, prin hotarâre adoptata cu votul secret al majoritatii. Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult un an, conduce sedintele consiliului de administratie si semneaza hotarârile adoptate în aceasta perioada.
(5)În învatamântul particular si confesional, în componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de persoana desemnata de fondatori. În unitatile pentru învatamântul general obligatoriu, consiliul de administratie cuprinde si un reprezentant al consiliului local.
(6)Consiliul de administratie se întruneste lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a doua treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare si de functionare a consiliului de administratie este stabilita prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(7)Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale:
a)adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la nivelul unitatii de învatamânt;
b)aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitatii de învatamânt;
c)aproba curriculumul la decizia scolii, la propunerea consiliului profesoral;
d)stabileste pozitia scolii în relatiile cu terti;
e)organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct;
f)aproba planul de încadrare cu personal didactic si didactic auxiliar, precum si schema de personal nedidactic;
g)aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h)sanctioneaza abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
i)aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor;
j)aproba orarul unitatii de învatamânt;
k)îsi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de învatamânt, alaturi de director;
l)îndeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si metodologii ale ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, respectiv ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(8)Hotarârile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturilor celor prezenti, mai putin cele prevazute la art. 93. Hotarârile consiliului de administratie care vizeaza personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a functiilor de conducere, acordarea gradatiei de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sanctiuni si altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administratie care se afla în conflict de interese nu participa la vot.
(9)Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de învatamânt se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie.
Art. 97
(1)Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de învatamânt. În cazul unitatilor de învatamânt cu predare integrala în limbile minoritatilor nationale, directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. În cazul unitatilor de învatamânt cu sectii de predare în limbile minoritatilor nationale, unul dintre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezinta minoritatea respectiva în Parlamentul României sau, daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara, cu consultarea Grupului parlamentar al minoritatilor nationale.
(2)Directorul unitatii de învatamânt de stat are urmatoarele atributii:
a)este reprezentantul legal al unitatii de învatamânt si realizeaza conducerea executiva a acesteia;
b)este ordonatorul de credite al unitatii de învatamânt;
c)îsi asuma, alaturi de consiliul de administratie, raspunderea publica pentru performantele unitatii de învatamânt pe care o conduce;
d)propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organizare si functionare al unitatii de învatamânt;
e)propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara;
f)raspunde de selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea si încetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de învatamânt;
g)îndeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de administratie, conform legii;
h)prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei în unitatea sau în institutia pe care o conduce. Raportul este prezentat în fata comitetului de parinti si este adus la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti;
i)coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statistice pentru sistemul national de indicatori privind educatia.
(3)Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de învatamânt particular si confesional, atributiile, modul de constituire, precum si durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora, în concordanta cu prevederile legale.
(4)Directorul unitatii de învatamânt particular si confesional exercita conducerea executiva, în stricta conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege, cu hotarârile consiliului de administratie al unitatii de învatamânt si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functionare a acesteia.
Art. 98
(1)Consiliul profesoral al unitatii de învatamânt este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica, este prezidat de catre director si se întruneste lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.
(2)Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele:
a)gestioneaza si asigura calitatea actului didactic;
b)stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestuia;
c)valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de învatamânt, în baza carora se stabileste calificativul anual;
d)propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului didactic;
e)propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii;
f)propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedra;
g)aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h)propune consiliului de administratie initierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru încalcari ale eticii profesionale;
i)propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice;
j)alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie;
k)îndeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie.
SECTIUNEA 3:Unitatile conexe ale învatamântului preuniversitar
Art. 99
(1)Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continua în limbile minoritatilor nationale, Centrul National de Instruire Diferentiata, Unitatea pentru Finantarea învatamântului Preuniversitar, palatele si cluburile copiilor.
(2)Unitatile conexe ale învatamântului preuniversitar sunt: centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala.
(3)În fiecare judet si în municipiul Bucuresti functioneaza casa corpului didactic, denumita în continuare CCD, cu personalitate juridica, coordonata metodologic de inspectoratul scolar. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(4)Centrele judetene de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale învatamântului preuniversitar, cu personalitate juridica, coordonate metodologic de inspectoratul scolar.
(5)Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigura de la bugetul consiliului judetean.
(6)Centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala organizeaza, coordoneaza metodologic, monitorizeaza si evalueaza, dupa caz, la nivel judetean/al municipiului Bucuresti, urmatoarele activitati si servicii educationale:
a)servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica, furnizate prin centrele judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica;
b)servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele si prin cabinetele logopedice interscolare;
c)servicii de evaluare, de orientare scolara si profesionala;
d)servicii de mediere scolara, furnizate de mediatorii scolari;
e)servicii de consultanta pentru educatie incluziva, furnizate de centrele scolare de educatie incluziva.
(7)Structura, organizarea si functionarea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(8)Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaza conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(9)Unitatea pentru Finantarea învatamântului Preuniversitar se organizeaza în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Atributiile, structura, organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea învatamântului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 100
(1)Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de învatamânt pentru activitati extrascolare. Palatele copiilor au si rol metodologic.
(2)Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Palatele si cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor scolare.
(4)Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
CAPITOLUL VIII:Finantarea si baza materiala a învatamântului preuniversitar
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 101
(1)Finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar cuprinde finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea suplimentara.
(2)Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din învatamântul primar, gimnazial, profesional si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum si pentru elevii din învatamântul postliceal special de stat. Finantarea de baza se face în limitele costului standard per elev/prescolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)În învatamântul preuniversitar particular, taxele de scolarizare se stabilesc de consiliul de administratie al fiecarei institutii sau unitati de învatamânt, în conditiile legii.
Art. 102
(1)Finantarea învatamântului preuniversitar de stat, particular si confesional se asigura din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2)Finantarea învatamântului preuniversitar particular si confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învatamântului prescolar, primar si gimnazial obligatoriu, precum si din alte surse, potrivit legii.
Art. 103
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are drept de initiativa în domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreaza cu alte ministere, cu autoritati locale, structuri asociative reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale, cu asociatii reprezentative ale parintilor, asociatii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum si cu sindicatele reprezentative.
(2)Consiliile locale si consiliul judetean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finantarea de baza si complementara a unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat.
Art. 104
(1)Finantarea de baza asigura desfasurarea în conditii normale a procesului de învatamânt la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale.
(2)Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
a)cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum si contributiile aferente acestora;
b)cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului;
c)cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor;
d)cheltuielile materiale si pentru servicii;
e)cheltuielile cu întretinerea curenta.
(3)Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin multiplicarea costului standard per elev/prescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare si cu numarul de elevi si se aproba anual prin hotarâre a Guvernului.
(4)Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de învatamânt prin si din bugetele locale, pentru finantarea de baza, o constituie costul standard per elev/prescolar. Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare nivel de învatamânt, filiera, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantarea învatamântului Preuniversitar, în conditiile prezentei legi si conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarâre a Guvernului. Consiliul National pentru Finantarea învatamântului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului^ ai partenerilor sociali si ai structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de învatamânt se face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului care ia în considerare costul standard per elev/prescolar, numarul de elevi/prescolari din unitatea de învatamânt, precum si factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi în zona, severitatea dezavantajelor, de limba de predare si alti factori.
(5)Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare judetene, respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.
(6)Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitatile de învatamânt preuniversitar de stat ca finantare de baza, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autoritatilor administratiei publice locale.
Art. 105
(1)Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de învatamânt preuniversitar de stat.
(2)Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de învatamânt preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
a)investitii, reparatii capitale, consolidari;
b)subventii pentru internate si cantine;
c)cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor;
d)cheltuieli cu bursele elevilor;
e)cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);
f)cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;
(la data 17-feb-2011 Art. 105, alin. (2), litera F. din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 a fost referinte de aplicare Instructiunile 2/2011 )
g)cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din învatamântul preuniversitar, cu exceptia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;
h)cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate în cadrul sistemului de învatamânt;
i)cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii în munca, pentru personalul angajat, prescolari si elevi;
j)gestionarea situatiilor de urgenta;
k)cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educatiei si formarii profesionale.
(3)Finantarea complementara aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiva municipiului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti.
Art. 106
Finantarea de baza si finantarea complementara se realizeaza pe baza contractului de management încheiat între directorul unitatii de învatamânt preuniversitar si primarul localitatii/primarul de sector în a carei raza teritoriala se afla unitatea de învatamânt, respectiv cu presedintele consiliului judetean/primarul de sector, în cazul scolilor speciale.
Art. 107
(1)Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala fixa din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru premierea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performantelor scolare.
(2)Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, contribuie la finantarea suplimentara, acordând granturi unitatilor de învatamânt, în baza unei metodologii proprii.
(3)Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de contract încheiat între unitatea scolara si finantator.
Art. 108
(1)Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii din activitati specifice, conform legii, din donatii, sponsorizari sau din alte surse legal constituite.
(2)Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza, complementara sau suplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie. La sfârsitul anului bugetar, sumele necheltuite ramân în contul unitatii de învatamânt care le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator.
(3)Directorul si consiliul de administratie al unitatii de învatamânt cu personalitate juridica raspund de încadrarea în bugetul aprobat, în conditiile legii.
Art. 109
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului finanteaza anual, în cadrul programelor nationale aprobate prin hotarâre a Guvernului, urmatoarele competitii:
a)competitii între scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiecarei unitati de învatamânt dupa doua axe majore: incluziune si performanta. În urma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe, se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun" " Bun", "Satisfacator" si "Nesatisfacator". Sunt premiate atât scolile cu excelenta în incluziune, cât si cele cu excelenta în performanta, de stat, particulare sau confesionale. Scolile care obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii în vederea cresterii performantelor;
b)în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, scolile vor desemna "Profesorul anului", ca semn al excelentei în predare. La nivel judetean si national va fi desemnat "Profesorul anului" pentru fiecare disciplina din planul de învatamânt. Excelenta în predare va fi recompensata financiar, prin programul national de stimulare a excelentei didactice;
c)performanta elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creatie tehnico-stiintifica si artistica si la olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2)În lansarea competitiilor, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative ale parintilor, asociatiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul National al Elevilor si cu sindicatele reprezentative.
Art. 110
(1)Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste anual, de catre fiecare unitate de învatamânt preuniversitar, conform normelor metodologice de finantare a învatamântului preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se aproba si se executa conform legii.
(2)Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza în anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de învatamânt.
(3)Finantarea unitatilor de învatamânt special, a claselor de învatamânt special, a elevilor din învatamântul special, a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRAE se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.
Art. 111
(1)De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de învatamânt preuniversitar, inclusiv pentru învatamântul special:
a)finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, aprobate prin hotarâre a Guvernului;
b)componenta locala aferenta proiectelor aflate în derulare, cofinantate de Guvernul României si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective;
c)bursele, aprobate prin hotarâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara granitelor tarii, precum si bursele pentru elevii straini;
d)organizarea evaluarilor, a simularilor si a examenelor nationale;
e)perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
f)finantarea, prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, de modernizare si de dezvoltare a bazei materiale a institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat, inclusiv consolidari si reabilitari de scoli si dotari;
g)finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari specifice;
h)finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învatamânt si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatiei concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si internationala, precum si olimpiade internationale pe obiecte de învatamânt.
(2)Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, cluburile sportive scolare, se asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Cluburile sportive scolare, precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale.
(4)Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul General al Municipiului Bucuresti aloca, prin hotarâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, în vederea finantarii unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat, prin finantarea complementara.
(5)Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si a concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucuresti.
(6)Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si din alte surse, potrivit legii.
SECTIUNEA 2:Baza materiala a învatamântului preuniversitar de stat
Art. 112
(1)Unitatile de învatamânt de stat pot detine în administrare bunuri proprietate publica, cele de învatamânt particular au drept fundament proprietatea privata, iar cele de învatamânt confesional apartin, în functie de entitatea care le-a înfiintat, uneia dintre cele doua forme de proprietate.
(2)Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie, de învatamânt prescolar, scolilor primare, gimnaziale si liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învatamânt din cadrul acestora, înfiintate de stat, fac parte din domeniul public local si sunt administrate de catre consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de administratie, conform legislatiei în vigoare.
(3)Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt special de stat si centrele judetene de resurse si asistenta educationala fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt în administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în a caror raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, prin consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de învatamânt special de stat, ale cluburilor sportive scolare, ale palatelor si cluburilor copiilor si elevilor, precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educationala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de administratie ale acestora.
(4)Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea inspectoratele scolare judetene, casele corpului didactic, centrul national de excelenta, centrele recreative si de divertisment, Palatul National al Copiilor, palatele si cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare judetene si prin consiliile de administratie ale acestor unitati. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sunt administrate de acestea.
(5)Nu fac parte din domeniul public local, judetean, respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. (2)-(4), detinute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
(6)Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, în caz contrar, actele de schimbare a destinatiei bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale.
Art. 113
Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinând Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau institutiilor si unitatilor de învatamânt si cercetare stiintifica din sistemul învatamântului de stat, precum si asupra bunurilor apartinând consiliilor locale, judetene si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt preuniversitar de stat, se face, dupa caz, în registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, în cartile funciare sau în cartile de publicitate funciara, cu scutire de plata taxelor prevazute de lege.
TITLUL III:Învatamântul superior
CAPITOLUL I:Dispozitii generale
Art. 114
(1)Prezentul titlu reglementeaza structura, functiile, organizarea si functionarea învatamântului superior din România.
(2)Învatamântul superior este organizat în universitati, academii de studii, institute, scoli de studii superioare si altele asemenea, numite în continuare institutii de învatamânt superior sau universitati.
(3)Institutiile de învatamânt superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste institutii au personalitate juridica, au caracter nonprofit, sunt de interes public si sunt apolitice.
Art. 115
(1)Învatamântul superior se poate organiza doar în institutii de învatamânt superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
(2)Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de catre stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de catre institutii de învatamânt superior acreditate.
Art. 116
(1)Sistemul national de învatamânt superior include toate institutiile de învatamânt superior acreditate. O institutie de învatamânt superior autorizata sa functioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului national de învatamânt superior numai dupa acreditare.
(2)Institutiile de învatamânt superior din strainatate, recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu institutii de învatamânt superior acreditate din România, numai cu respectarea legislatiei în vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea si asigurarea calitatii programelor de studii.
(3)Institutiile de învatamânt superior românesti pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii comune cu institutii de învatamânt superior din strainatate, recunoscute ca atare de statul de origine. În cazul în care aceste programe se organizeaza în strainatate, trebuie sa respecte reglementarile legale în vigoare atât în România, cât si în statele respective.
Art. 117
Misiunea învatamântului superior este de a genera si de a transfera cunoastere catre societate prin:
a)formare initiala si continua la nivel universitar, în scopul dezvoltarii personale, al insertiei profesionale a individului si a satisfacerii nevoii de competenta a mediului socioeconomic;
b)cercetare stiintifica, dezvoltare, inovare si transfer tehnologic, prin creatie individuala si colectiva, în domeniul stiintelor, al stiintelor ingineresti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performantelor si dezvoltarii fizice si sportive, precum si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora.
Art. 118
(1)Sistemul national de învatamânt superior se bazeaza pe urmatoarele principii:
a)principiul autonomiei universitare;
b)principiul libertatii academice;
c)principiul raspunderii publice;
d)principiul asigurarii calitatii;
e)principiul echitatii;
f)principiul eficientei manageriale si financiare;
g)principiul transparentei;
h)principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale personalului academic;
i)principiul independentei de ideologii, religii si doctrine politice;
j)principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a studentilor, a cadrelor didactice si a cercetatorilor;
k)principiul consultarii partenerilor sociali în luarea deciziilor;
l)principiul centrarii educatiei pe student.
(2)În învatamântul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vârsta, etnie, sex, origine sociala, orientare politica sau religioasa, orientare sexuala sau alte tipuri de discriminare, cu exceptia masurilor afirmative prevazute de lege.
(3)Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de acces adaptate acestora în totalitatea spatiilor universitare, precum si conditii pentru desfasurarea normala a activitatilor academice, sociale si culturale în cadrul institutiilor de învatamânt superior.
(4)În învatamântul superior exista si pot fi organizate facultati de teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, si institute de cercetare teologica în consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si în conformitate cu prevederile legale.
Art. 119
(1)În institutiile de învatamânt superior de stat, învatamântul este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa. Cuantumul taxei este stabilit de catre senatul universitar, conform legii.
(2)În institutiile de învatamânt superior particular, învatamântul este cu taxa. Cuantumul taxei este stabilit de catre consiliul de administratie, conform legii.
(3)Institutiile de învatamânt superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati, inclusiv pe site-ul universitatii.
Art. 120
(1)Calificarile dobândite de absolventii programelor de studii din învatamântul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de învatamânt superior acreditate.
(2)Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale si nu pot fi emise decât de institutiile acreditate, pentru programele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. În acest din urma caz, în cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta specializare acreditata într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizata. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale.
Art. 121
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este autoritate publica si este abilitat sa urmareasca, sa controleze aplicarea si respectarea reglementarilor legale în domeniul învatamântului superior si sa aplice, daca este cazul, sanctiuni. De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului controleaza modul în care universitatile îsi exercita autonomia universitara, îsi asuma misiunea generala si pe cea proprie si îsi exercita raspunderea publica.
Art. 122
(1)Institutiile de învatamânt superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestioneaza conform legii.
(2)Institutiile de învatamânt superior de stat si particulare se înfiinteaza prin lege, cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea, stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare.
(3)Initiativa înfiintarii institutiei de învatamânt superior de stat apartine Guvernului. Initiativa înfiintarii institutiei de învatamânt superior particular si confesional apartine unei fundatii, unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.
Art. 123
(1)Autonomia universitara este garantata prin Constitutie. Libertatea academica este garantata prin lege. Institutiile de învatamânt superior se organizeaza si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice, politice sau religioase.
(2)Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa îsi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala, structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie, gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea stricta a legislatiei în vigoare.
(3)Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima în Carta universitara, aprobata de senatul universitar, în concordanta stricta cu legislatia în vigoare.
(4)Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderii publice.
(5)În institutiile de învatamânt superior este asigurata libertatea cercetarii în ceea ce priveste stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor si valorificarea rezultatelor, conform legii.
(6)În institutiile de învatamânt superior este interzisa periclitarea sub orice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice.
(7)Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si specializarilor, în conformitate cu normele legale în vigoare si cu planurile de învatamânt.
(8)Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale, atributiile, modul de constituire, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universitar.
Art. 124
(1)Raspunderea publica obliga orice institutie de învatamânt superior, de stat sau particulara:
a)sa respecte legislatia în vigoare, carta proprie si politicile nationale si europene în domeniul învatamântului superior;
b)sa aplice si sa se supuna reglementarilor în vigoare referitoare la asigurarea si evaluarea calitatii în învatamântul superior;
c)sa respecte politicile de echitate si etica universitara, cuprinse în Codul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul universitar;
d)sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii resurselor, în cazul universitatilor de stat, si a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului institutional;
e)sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale, conform legislatiei în vigoare;
f)sa respecte libertatea academica a personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, precum si drepturile si libertatile studentilor.
(2)În cazul universitatilor confesionale, raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultului respectiv.
Art. 125
(1)În cazul în care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 124, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sesizeaza senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatarii. Daca în termen de 3 luni de la data sesizarii, universitatea continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art. 124, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aplica, în termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:
a)revocarea din functie a rectorului, în baza propunerii Consiliului de etica si management universitar, cu consultarea senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din functie a rectorului, senatul universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universitatea si care devine ordonator de credite pâna la confirmarea unui nou rector de catre ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. În termen de 3 luni de la revocarea din functie a rectorului, senatul universitar finalizeaza procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, si trimite spre confirmare ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului numele noului rector;
b)reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surse publice, la propunerea Consiliului de etica si management universitar;
c)propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiintare a institutiei de învatamânt superior în cauza.
(2)Constatarea încalcarii obligatiilor prevazute la art. 124 se face de catre Consiliul de etica si management universitar, format din 11 membri, dupa cum urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor, 3 reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, numiti de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, câte un reprezentant numit de catre Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în învatamântul Superior, denumita în continuare ARACIS, Consiliul National pentru Finantarea învatamântului Superior, denumit în continuare CNFIS, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, denumit în continuare CNCS, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNÂTDCU, si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor.
(3)Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul de etica si management universitar în legatura cu nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 124. În urma primirii unei astfel de sesizari, Consiliul de etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde sesizarii în termenul de 3 luni. Raspunsurile la aceste sesizari constituie documente publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Respectarea de catre institutiile de învatamânt superior a obligatiilor prevazute la art. 124 si a altor obligatii legale aferente raspunderii publice, precum si respectarea de catre Consiliul de etica si management universitar a obligatiilor prevazute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoana fizica sau juridica româna. Nerespectarea acestor obligatii poate fi atacata în contencios administrativ de catre orice persoana fizica sau juridica româna, potrivit legii.
Art. 126
(1)Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, statiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor si clinicilor universitare, precum si dotarile aferente, folosite de institutia de învatamânt superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptatita sa le utilizeze.
(2)Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii, ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, în care se desfasoara învatamântul medical superior, spatiile care apartin cultelor în care se desfasoara învatamântul confesional, precum si spatiile care apartin Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii, în care se desfasoara învatamânt de specialitate.
(3)Spatiul universitar este inviolabil. Accesul în spatiul universitar este permis numai în conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara.
Art. 127
(1)Comunitatea universitara este constituita din studenti, personal didactic si de cercetare si personal didactic si de cercetare auxiliar.
(2)Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferit calitatea de membru al comunitatii universitare, prin hotarâre a senatului universitar.
(3)Membrii comunitatii universitare au drepturile si îndatoririle stabilite prin reglementarile legale în vigoare si prin Carta universitara.
Art. 128
(1)Carta universitara prezinta optiunile majore ale comunitatii universitare si se aplica în tot spatiul universitar.
(2)Carta universitara se refera, în mod obligatoriu, cel putin la:
a)modalitatile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocupa functii de conducere sau care fac parte din structurile si organismele de conducere ale universitatii, în conformitate cu legislatia în vigoare;
b)Codul de etica si deontologie profesionala universitara;
c)modul în care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitatii;
d)conditiile în care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinatiei acestora si a conditiilor în care sunt utilizate;
e)conditiile în care se pot încheia contracte cu institutiile publice si cu alti operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare;
f)conditiile în care universitatea se poate asocia cu alte institutii de învatamânt superior sau cu alte organizatii pentru îndeplinirea misiunii sale;
g)modalitatile în care se pot construi, detine si folosi elementele aferente bazei materiale a universitatii, necesare educatiei si cercetarii stiintifice;
h)modalitatile în care se deruleaza actiunile de cooperare internationala ale institutiei de învatamânt superior, încheierea de contracte si participarea la organizatiile europene si internationale;
i)modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universitatilor si sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic si administrativ si organizatiile studentesti legal constituite;
j)orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul universitar si care corespund legislatiei în vigoare.
(3)Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre senatul universitar, numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara.
(4)Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei în vigoare. Nerespectarea legilor în continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
(5)Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de învatamânt superior.
(6)În cazul în care termenul prevazut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobarii tacite.
Art. 129
(1)Institutiile de învatamânt superior pot înfiinta, singure sau prin asociere, societati comerciale, fundatii sau asociatii, cu aprobarea senatului universitar. Conditia ca acestea sa se înfiinteze este aceea ca ele sa contribuie la cresterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ în niciun fel activitatile de învatamânt, cercetare si consultanta.
(2)Institutiile de învatamânt superior pot constitui consortii, inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare, în baza unui contract de parteneriat, conform legislatiei în vigoare.
(3)La constituirea societatilor comerciale, a fundatiilor sau a asociatiilor, institutia de învatamânt superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de inventie si alte drepturi de proprietate industriala. Universitatea poate acorda prin contract dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor patrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor în care are calitatea de asociat sau actionar ori fundatiilor în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosinta si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate constitui aport al universitatii la capitalul social al unei societati comerciale, fundatii sau asociatii.
Art. 130
(1)Institutiile de învatamânt superior adopta un cod de etica si deontologie profesionala universitara. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu:
a)stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitati;
b)prevederea ca persoanele care se afla în relatie de soti, afini si rude pâna la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent functii astfel încât unul sau una sa se afle fata de celalalt sau cealalta într-o pozitie de conducere, control, autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel în aceeasi universitate si nu pot fi numiti în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii, rudele sau afinii pâna la gradul al III-lea inclusiv;
c)masurile educationale, administrative si tehnice care se iau pentru garantarea originalitatii lucrarilor de licenta, master, doctorat, articolelor stiintifice sau a altor asemenea lucrari, precum si sanctiunile aferente.
(2)Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual, cel târziu pâna în prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an, un raport privind starea universitatii. Raportul este facut public pe site-ul universitatii si este transmis tuturor partilor interesate. Acest raport include cel putin:
a)situatia financiara a universitatii, pe surse de finantare si tipuri de cheltuieli;
b)situatia fiecarui program de studii;
c)situatia personalului institutiei;
d)rezultatele activitatilor de cercetare;
e)situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii;
f)situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cercetare;
g)situatia posturilor vacante;
h)situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente.
(3)Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul public.
CAPITOLUL II:Structura organizatorica a institutiilor de învatamânt superior
Art. 131
(1)Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata, orice institutie de învatamânt superior poate cuprinde urmatoarele componente organizatorice: facultati, departamente, institute, centre sau laboratoare, unitati de proiectare, centre de consultanta, clinici universitare, studiouri si ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continua a resurselor umane, unitati de microproductie si prestari servicii, statiuni experimentale sau alte entitati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie. În structura institutiilor de învatamânt superior functioneaza servicii tehnico-administrative.
(2)Institutia de învatamânt superior poate înfiinta, pe perioada determinata si pe proiecte, unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri si cheltuieli, care au autonomie si statute proprii, aprobate de senatul universitar.
(3)Componentele prevazute la alin. (1) si (2) sunt organizate de fiecare institutie de învatamânt superior, astfel încât institutia sa îsi realizeze misiunea, sa asigure criteriile si standardele de calitate, sa gestioneze în mod eficient activitatile de învatamânt, cercetare, productie sau transfer cognitiv si tehnologic si sa asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii universitare.
Art. 132
(1)Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului.
(2)Orice facultate se înfiinteaza, se organizeaza sau se desfiinteaza la propunerea si cu aprobarea senatului universitar, prin hotarâre a Guvernului privind structura institutiilor de învatamânt superior, initiata anual de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Într-o institutie de învatamânt superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate sa înfiinteze si sa finanteze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringente de instruire si formare profesionala în domenii de interes national. Programele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calitatii în învatamântul superior.
(4)O facultate poate include unul sau mai multe departamente, scoli doctorale, scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare.
(5)Prin exceptie de la prevederile alin. (2), în situatii temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, poate înfiinta facultati, în cadrul universitatilor de stat, cu consultarea senatului universitar.
Art. 133
(1)Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii în unul sau mai multe domenii de specialitate.
(2)Un departament poate avea în componenta centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, scoli postuniversitare si extensii universitare.
(3)Departamentul se înfiinteaza, se organizeaza, se divizeaza, se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarâre a senatului universitar, la propunerea consiliului facultatii/facultatilor în care functioneaza.
(4)Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care functioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli în cadrul universitatii.
Art. 134
Înfiintarea institutelor, statiunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este aprobata de catre senatul universitar, cu respectarea legislatiei în vigoare.
Art. 135
(1)Învatamântul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza:
a)în institutii de învatamânt superior în cadrul carora functioneaza facultati/linii/programe de studii cu predare în limba materna;
b)în institutii de învatamânt superior multiculturale si multilingve; în acest caz, se constituie sectii/linii cu predare în limbile minoritatilor nationale;
c)în cadrul institutiilor de învatamânt superior pot fi organizate grupe, sectii sau linii de predare în limbile minoritatilor nationale, în conditiile legii.
(2)Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si multiculturale se organizeaza în departamente. Cadrele universitare apartinând liniei de studiu adopta si elaboreaza un regulament de functionare propriu, care stabileste procedurile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordanta cu Carta universitara, în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(3)Sectia de studiu este o forma de organizare a învatamântului universitar într-o limba a minoritatilor nationale, care poate fi institutionalizata, atât la nivelul universitatii, cât si în cadrul unei facultati, prin departamentul sectiei, care are în componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara în organizarea activitatilor didactice.
(4)În învatamântul universitar pentru minoritatile nationale, se asigura pregatirea în ciclul I de studii universitare - licenta, în ciclul II de studii universitare - master si în ciclul III de studii universitare - doctorat, precum si în învatamântul postuniversitar, în limba materna.
(5)Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru studentii care urmeaza cursurile în limba unei minoritati nationale.
CAPITOLUL III:Organizarea studiilor universitare
SECTIUNEA 1:Structura anului universitar
Art. 136
(1)Anul universitar începe, de regula, în prima zi lucratoare a lunii octombrie si include doua semestre. Un semestru are, de regula, o durata de 14 saptamâni de activitati didactice urmate, de regula, de minimum 3 saptamâni de examene. Structura anului universitar se aproba de catre senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioada de minimum 17 saptamâni.
(2)Senatul universitar al fiecarei institutii de învatamânt superior aproba anual, cu cel putin 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor, precum si calendarul activitatilor educationale specifice semestrelor academice de studiu.
SECTIUNEA 2:Programe de studii universitare
Art. 137
(1)Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curriculare de predare, învatare, cercetare, aplicatii practice si evaluare, planificate astfel încât sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma si printr-un supliment de diploma.
(2)Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificarii definit în Cadrul national al calificarilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileste astfel încât sa maximizeze sansele obtinerii calificarii dorite si se aproba de catre senatul universitar.
(3)Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii.
(4)Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si organizate pe 3 cicluri de studiu: licenta, master, doctorat.
(5)Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii specifice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit.
Art. 138
(1)Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de învatamânt superior, cu respectarea legislatiei în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aproba un regulament propriu de organizare si functionare, în acord cu standardele nationale si internationale generale si specifice de calitate.
(2)Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza în conditiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea si desfasurarea de programe de studii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea studiilor pentru beneficiari, precum si cu amenda pentru organizatori, potrivit legii penale, si cu retragerea imediata, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditarii pentru institutia în cauza.
(3)Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de învatamânt, fiecare limba de predare si pentru fiecare locatie geografica în care se desfasoara.
(4)Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea nationala nu poate contraveni celei europene.
(5)Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare, domeniile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, locatiile geografice de desfasurare, numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, forma de învatamânt sau limba de predare, precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati, propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotarâre a Guvernului, promovata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv.
SECTIUNEA 3:Forme de organizare
Art. 139
Formele de organizare a programelor de studii sunt:
a)cu frecventa, caracterizata prin activitati de învatamânt si/sau de cercetare programate pe durata întregii zile, specifice fiecarui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite saptamânal/zilnic pe parcursul semestrului si presupunând întâlnirea nemijlocita, în spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice si de cercetare;
b)cu frecventa redusa, caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative, programate în mod compact si periodic, presupunând întâlnirea nemijlocita, în spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregatire specifice învatamântului la distanta;
c)la distanta, caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice, activitati de autoînvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat.
Art. 140
(1)Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoarele forme de învatamânt: cu frecventa, cu frecventa redusa si la distanta.
(2)Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoarele forme de învatamânt: cu frecventa si cu frecventa redusa.
(3)Fac exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învatamânt cu frecventa.
(4)Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de învatamânt cu frecventa. Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea scolii doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Obligatiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii scolii doctorale, inclusiv în vederea finantarii.
(5)Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de institutiile de învatamânt superior, în conditiile legii, pentru aceleasi programe de studii, indiferent de forma de învatamânt absolvita, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, competentele si cunostintele verificate, corespondenta dintre rezultatele învatarii si notele, diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de învatamânt corespunzatoare unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de învatamânt superior.
(6)Pot organiza programe de studii universitare la formele de învatamânt cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de învatamânt superior care au acreditat programul de învatamânt respectiv la forma de învatamânt cu frecventa.
SECTIUNEA 4:Contracte de studii
Art. 141
Institutia de învatamânt superior semneaza cu fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetator post-doctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare în concordanta cu prevederile regulamentelor de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei în vigoare. Contractele de studii nu se modifica în timpul anului universitar.
SECTIUNEA 5:Admiterea în programe de studii
Art. 142
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii în institutiile de învatamânt superior de stat si particulare din România.
(2)Fiecare institutie de învatamânt superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. Acest regulament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazute la alin. (1).
(3)Conditiile de admitere, inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute publice în fiecare an, de catre universitate, cu cel putin 6 luni înainte de sustinerea concursului de admitere.
(4)La admiterea în învatamântul superior de stat si particular, pentru fiecare ciclu si program de studii universitare, cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinând Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene pot candida în aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii români, inclusiv în ceea ce priveste taxele de scolarizare.
(5)Institutiile de învatamânt superior pot percepe de la candidati, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot sa prevada, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor.
(6)O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur program de licenta, pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat.
(7)Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe întreaga perioada a prezentei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare si pâna la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai putin pe perioadele de întrerupere a studiilor.
(8)Institutiile de învatamânt superior au obligatia sa restituie, în cel mult doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat, fara perceperea unor taxe, dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere, dupa afisarea rezultatelor finale.
SECTIUNEA 6:Examene de finalizare a studiilor
Art. 143
(1)Examenele de finalizare a studiilor în învatamântul superior sunt:
a)examen de licenta, pentru ciclul de studii universitare de licenta sau examen de diploma pentru învatamântul din domeniul stiintelor ingineresti;
b)examen de disertatie, pentru ciclul de studii universitare de master;
c)examen de sustinere publica a tezei de doctorat;
d)examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;
e)examen de selectie, care preceda examenul de licenta, în cazul studentilor/absolventilor care provin de la institutii de învatamânt superior si/sau programe de studii care au intrat în lichidare.
(2)Examenele prevazute la alin. (1) se organizeaza si se desfasoara numai de catre institutiile de învatamânt superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar si care respecta metodologia-cadru, aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(3)Absolventii programelor de studiu din institutiile de învatamânt superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai în cadrul institutiilor de învatamânt superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Îndrumatorii lucrarilor de licenta, de diploma, de disertatie si de doctorat raspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continutului acestora.
(5)Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice în vederea facilitarii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de licenta, de diploma, de disertatie sau de doctorat.
SECTIUNEA 7:Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor
Art. 144
(1)Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua.
(2)Institutiile de învatamânt superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul universitar, care au în vedere asigurarea calitatii si respectarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara.
(3)Rezultatele în învatare sunt apreciate la examene:
a)cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea competentelor minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen;
b)cu calificative, dupa caz.
(4)Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre decanul facultatii în temeiul prevederilor din Carta universitara, atunci când se dovedeste ca acestea au fost obtinute în mod fraudulos sau prin încalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.
Art. 145
Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere, de studentii examinati, de absolventi în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenta institutiilor de învatamânt superior, conform propriilor regulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare.
SECTIUNEA 8:Diplome
Art. 146
Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diploma de studii atunci când se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace frauduloase sau prin încalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara.
Art. 147
(1)Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în tara sau în strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei institutii de învatamânt superior, pe baza normelor europene, ale sistemului european de acumulare si transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru.
(2)Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt ca urmare a exmatricularii datorate încalcarii prevederilor Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute în cazul unei noi înmatriculari.
(3)În cazul unor programe de studii organizate în comun de doua sau mai multe universitati, actele de studii se elibereaza în concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale.
SECTIUNEA 9:Credite de studii
Art. 148
(1)Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de munca specific activitatilor de predare, învatare, aplicare practica si examinare în concordanta cu ECTS/SECT, exprimându-l în termenii creditelor de studii transferabile. Un credit de studiu transferabil consta în cantitatea de munca intelectuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare, completata cu validarea rezultatelor învatarii.
(2)Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decât cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile.
(3)Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabileste de catre senatul universitar.
(4)Durata programelor de studii universitare de licenta si master, pe domenii de specializare, se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(5)Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si de master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile.
(6)Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate în functie de domeniul stiintific sau artistic.
Art. 149
(1)Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinta pe care universitatile îl pot utiliza în recunoasterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelasi domeniu fundamental în scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii.
(2)Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor si recunoasterea în strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informatiilor existente în registrul matricol propriu, institutiile de învatamânt superior acreditate pot elibera, la cerere, documente în cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru aceasta operatiune, institutiile de învatamânt superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar.
(3)Pentru cadrele didactice din învatamântul preuniversitar, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica, pe baza ECTS/SECT, învatamântul universitar de scurta durata, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenta, potrivit legii.
SECTIUNEA 10:Ciclul I - Studii universitare de licenta
SUBSECTIUNEA A:Organizarea
Art. 150
(1)Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati în cadrul programului si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarâre a Guvernului, în urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau din strainatate, înregistrata în Registrul European pentru Asigurarea Calitatii în învatamântul Superior (EQAR). Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins între minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, si se finalizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC.
(2)La învatamântul cu frecventa, durata specifica a studiilor universitare de licenta este, dupa caz, de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de licenta pentru învatamântul universitar din domeniile stiinte ingineresti, stiinte juridice si teologie pastorala este de 4 ani.
(3)Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un program de studii universitare de licenta pot parcurge, cu aprobarea consiliului facultatii, 2 ani de studii într-un singur an, cu exceptia institutiilor de învatamânt superior medical si al ultimului an de studii, în conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei în vigoare.
(4)În cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30% din locurile de practica necesare, dintre care cel putin 50% în afara universitatilor.
(5)Studiile universitare de licenta la forma de învatamânt cu frecventa se pot organiza în regim de finantare de la bugetul de stat sau în regim cu taxa. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de licenta la forma de învatamânt cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget, pentru universitatile de stat.
(6)Senatul universitar poate înfiinta duble specializari. Procedura de autorizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege.
SUBSECTIUNEA B:Admiterea
Art. 151
(1)Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta.
(2)În cadrul metodologiei proprii, institutiile de învatamânt superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor la programe de studii universitare de licenta, care au obtinut în perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri nationale sau internationale.
SUBSECTIUNEA C:Diploma
Art. 152
(1)Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta, diploma de inginer sau, dupa caz, diploma de urbanist.
(2)Pe diploma de licenta, pe diploma de inginer sau, dupa caz, pe diploma de urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învatamânt urmata si titlul obtinut. Diploma de licenta, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt însotite de suplimentul la diploma si se elibereaza, gratuit, în limba româna si într-o limba de circulatie internationala.
SECTIUNEA 11:Ciclul II - Studii universitare de master
SUBSECTIUNEA A:Organizarea
Art. 153
(1)Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu de studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 si 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandari sau bune practici europene, ciclul I si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa între 5 si 6 ani, la învatamântul cu frecventa, în conditiile prezentei legi, diplomele obtinute fiind echivalente diplomei de master.
(2)Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor învatamântului superior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri tip Bologna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master în specialitate.
Art. 154
(1)Programele de studii universitare de master pot fi:
a)master profesional, orientat preponderent spre formarea competentelor profesionale;
b)master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. Învatarea realizata în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de învatamânt cu frecventa si poate fi organizat în cadrul scolilor doctorale;
c)master didactic, organizat exclusiv la forma de învatamânt cu frecventa.
(2)Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele institutii de învatamânt superior care sunt acreditate sau autorizate provizoriu în acest scop.
Art. 155
(1)Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, împreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarâre a Guvernului, în urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, înregistrata în Registrul European pentru Asigurarea Calitatii în învatamântul Superior, denumit în continuare EQAR.
(2)În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii promovate sunt stabilite anual de catre senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pâna la data de 1 februarie a fiecarui an, pentru a fi publicate centralizat.
(3)Institutiile de învatamânt superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor pietei muncii.
(4)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de învatamânt cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget, pentru universitatile de stat.
SUBSECTIUNEA B:Admiterea
Art. 156
Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu diploma de licenta sau echivalenta.
SUBSECTIUNEA C:Diploma
Art. 157
Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de master si sustinerea cu succes a lucrarii de disertatie se numeste diploma de master si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învatamânt. Aceasta este însotita de suplimentul la diploma care se elibereaza gratuit, în limba româna si o limba de circulatie internationala.
SECTIUNEA 12:Ciclul III - Studii universitare de doctorat
SUBSECTIUNEA A:Organizarea
Art. 158
(1)Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobândirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea se desfasoara pe baza unui cod al studiilor universitare de doctorat, aprobat prin hotarâre a Guvernului.
(2)Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza în scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal între o universitate sau un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Universitatile, respectiv parteneriatele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumita în continuare IOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a acreditarii, respectiv a evaluarii periodice.
(3)Academia Româna poate înfiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilor prezentei legi în privinta autorizarii, acreditarii si functionarii ca institutie de învatamânt superior. Scoala de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat.
(4)Fiecare scoala doctorala este evaluata individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditarii. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza performantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care face parte scoala doctorala. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii si metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS si CNATDCU. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic, din 5 în 5 ani.
(5)Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale, ARACIS sau agentia prevazuta la alin. (4) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului acordarea sau, dupa caz, retragerea acreditarii în vederea organizarii de studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(6)Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri:
a)doctorat stiintific, care are ca finalitate producerea de cunoastere stiintifica originala, relevanta international, pe baza unor metode stiintifice, organizat numai la forma de învatamânt cu frecventa. Doctoratul stiintific este o conditie pentru cariera profesionala în învatamântul superior si cercetare;
b)doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice, asupra unor creatii artistice sau asupra unor performante sportive de înalt nivel national si international si care poate constitui o baza pentru cariera profesionala în învatamântul superior si în cercetare în domeniile artelor si sportului.
(7)Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tematici disciplinare si interdisciplinare.
(8)Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul institutional al IOSUD, de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor de studii si cercetare, inclusiv la nivelul scolilor doctorale. La nivelul IOSUD functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul fiecarei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii doctorale. Aceste structuri functioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale codului studiilor universitare de doctorat prevazut la alin. (1).
Art. 159
(1)Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara în cadrul unei scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde:
a)un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul scolii doctorale;
b)un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica.
(2)În domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile în cauza.
(3)Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regula, de 3 ani. În situatii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat si în limita fondurilor disponibile.
(4)O scoala doctorala poate recunoaste, conform regulamentului propriu de organizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si în conditiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stagii de cercetare stiintifica, desfasurate în tara sau în strainatate, în universitati sau în centre de cercetare de prestigiu, precum si recunoasterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare.
(5)Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeste, în consecinta, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.
(6)Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de conducatorul de doctorat si de scoala doctorala.
Art. 160
(1)Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat, în regim cu taxa sau din alte surse legal constituite.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca anual, prin hotarâre a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o durata de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului.
(3)Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiecte stiintifice între scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stiintifice între conducatorii de doctorat, membri ai unei scoli doctorale. Competitiile sunt organizate în coordonarea CNCS.
(4)Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competitii prevazute la alin. (3), precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 161
Doctoratul se poate desfasura în limba româna, în limba minoritatilor nationale sau într-o limba de circulatie internationala, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducatorul de doctorat si studentul-doctorand.
Art. 162
(1)Studiile universitare de doctorat se pot organiza si în cotutela, caz în care studentul-doctorand îsi desfasoara activitatea sub îndrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din România si a unui conducator de doctorat dintr-o alta tara sau sub îndrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din România, pe baza unui acord scris între institutiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutela poate fi organizat si în cazul în care conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD, dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins vârsta pensionarii, conform prevederilor din Carta universitara.
(2)În contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare, IOSUD poate angaja, pe baza de contract, specialisti din strainatate care detin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4).
SUBSECTIUNEA B:Admiterea
Art. 163
Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia.
SUBSECTIUNEA C:Studentul-doctorand
Art. 164
(1)Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisa în programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studentii-doctoranzi sunt încadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asistenti de cercetare sau asistenti universitari, pe perioada determinata.
(2)Pe toata durata activitatii, studentul-doctorand beneficiaza de recunoasterea vechimii în munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita, fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.
(3)Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore conventionale didactice pe saptamâna. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legislatia în vigoare, intrând sub incidenta Codului muncii, cu respectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contributiilor datorate, potrivit legii, la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.
Art. 165
(1)Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata, conform legislatiei în domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu exceptia cazului în care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste, în aceasta perioada, contributii la asigurarile sociale.
(2)Dupa sustinerea tezei de doctorat, IOSUD elibereaza o adeverinta care atesta perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.
SUBSECTIUNEA D:Conducatorul de doctorat
Art. 166
(1)Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrarii în vigoare a prezentei legi, precum si persoanele care au obtinut atestatul de abilitare, având cel putin functia de lector/sef de lucrari, respectiv de cercetator stiintific gradul III.
(2)Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel international, propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau de gradul profesional si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar.
(3)Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice si de cercetare care au dobândit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o institutie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. Cadrele didactice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin conducatori de doctorat în urma abilitarii.
(4)Specialistii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în institutii de învatamânt superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate dobândesc calitatea de conducator de doctorat în cadrul IOSUD din România, dupa cum urmeaza:
a)specialistii care au calitatea de conducator de doctorat în una din tarile Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana dobândesc automat calitatea de conducator de doctorat în România, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
b)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste o lista a institutiilor de învatamânt superior, din afara tarilor mentionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat în una din institutiile aflate pe aceasta lista dobândesc automat calitatea de conducator de doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
c)specialistii care sunt conducatori de doctorat în cadrul unor institutii din strainatate, altele decât cele prevazute la lit. a) sau b), pot obtine calitatea de conducator de doctorat în România, fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca, fie conform prevederilor alin. (2).
(5)Un conducator de doctorat poate îndruma studenti-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obtinut acest drept.
Art. 167
(1)Un conducator de doctorat nu poate îndruma simultan studenti-doctoranzi decât într-un singur IOSUD, exceptie facând doctoratele conduse în cotutela.
(2)Un conducator de doctorat poate îndruma simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati în diverse stadii ale studiilor de doctorat.
(3)Pentru activitatea pe care o desfasoara în aceasta calitate, conducatorii de doctorat sunt remunerati în conformitate cu legislatia în vigoare.
Art. 168
(1)Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si în concordanta cu reglementarile prevazute în codul studiilor universitare de doctorat.
(2)Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat, denumita în continuare comisie de doctorat, este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: presedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducatorul de doctorat si cel putin 3 referenti oficiali din tara sau din strainatate, specialisti în domeniul în care a fost elaborata teza de doctorat si din care cel putin doi îsi desfasoara activitatea în afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor si au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator stiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat, în tara sau în strainatate.
(3)Teza de doctorat se sustine în sedinta publica în fata comisiei de doctorat, dupa evaluarea de catre toti referentii. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat. Sustinerea publica include obligatoriu o sesiune de întrebari din partea membrilor comisiei de doctorat si a publicului.
(4)Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referentilor oficiali, comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativului pe care urmeaza sa îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent", "Foarte bine", "Bine", "Satisfacator" si "Nesatisfacator". De regula, calificativul "Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre candidatii care obtin titlul de doctor într-un anumit IOSUD, în decursul unui an universitar.
(5)Daca studentul-doctorand a îndeplinit toate cerintele prevazute în programul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau "Satisfacator" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înainteaza CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluarii dosarului, propune ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor.
(6)În cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator", comisia de doctorat va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate în teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. A doua sustinere publica a tezei are loc în fata aceleiasi comisii de doctorat, ca si în cazul primei sustineri. În cazul în care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul "Nesatisfacator", titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(7)Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDCU.
(8)În cazul în care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat, IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare, redactata în baza observatiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidari. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(9)Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redacteaza si în format digital. În domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însotita de înregistrarea pe suport digital a creatiei artistice originale. Teza de doctorat si anexele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu respectarea legislatiei în vigoare în domeniul drepturilor de autor.
Art. 169
(1)Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. În diploma care certifica obtinerea si detinerea titlului de doctor se mentioneaza, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific; în cea care certifica obtinerea si detinerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se mentioneaza, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului.
(2)În urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific, se confera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor în stiinte, corespunzându-i acronimul Dr.
(3)În urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional, se confera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.
Art. 170
(1)În cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, dupa caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, poate lua urmatoarele masuri, alternativ sau simultan:
a)retragerea calitatii de conducator de doctorat;
b)retragerea titlului de doctor;
c)retragerea acreditarii scolii doctorale, ceea ce implica retragerea dreptului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi.
(2)Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de la pierderea acestei calitati, numai în urma reluarii procesului de acreditare, conform art. 158.
(3)Redobândirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa cel putin 5 ani de la pierderea acestei calitati, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare interna, ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externa efectuata de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la propunerea CNATDCU.
CAPITOLUL IV:Organizarea învatamântului postuniversitar
Art. 171
Programele postuniversitare sunt:
a)programe postdoctorale de cercetare avansata;
b)programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua.
SECTIUNEA 1:Programele postdoctorale
Art. 172
(1)Programele postdoctorale de cercetare avansata:
a)sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor în stiinte cu cel mult 5 ani înainte de admiterea în programul postdoctoral si care doresc sa se perfectioneze în cadrul unei alte institutii decât cea în care au obtinut titlul de doctor;
b)asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor dupa finalizarea studiilor universitare de doctorat;
c)au o durata de minimum un an;
d)se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economici;
e)în cadrul institutiilor de învatamânt superior se desfasoara în cadrul unei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoctoral si aprobat de scoala doctorala.
(2)În cadrul institutiilor de învatamânt superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar în cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat. Programele postdoctorale pot fi organizate si în cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare.
(3)Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de institutia gazda, în conformitate cu legislatia în vigoare.
(4)Cercetatorii postdoctorali sunt încadrati de catre universitati cu contract de munca pe perioada determinata. Cercetatorii postdoctorali sunt încadrati, de regula, pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III, dar pot fi încadrati si pe functii de cercetare superioare acestora, în functie de îndeplinirea conditiilor necesare.
(5)La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau institutia gazda acorda un atestat de studii postdoctorale.
SECTIUNEA 2:Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua
Art. 173
(1)Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua toate acele institutii de învatamânt superior care au acreditate cel putin programe de studii universitare de licenta în domeniul stiintific respectiv.
(2)Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale institutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organizare si desfasurare, aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementarilor în vigoare.
(3)Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu un examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe parcursul programului.
(4)Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxa sau cu finantare din alte surse.
(5)Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au cel putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta.
(6)La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala, institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a competentelor profesionale specifice programului.
CAPITOLUL V:Învatamântul superior medical
SECTIUNEA 1:Organizarea si functionarea învatamântului superior medical. Învatamântul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara
Art. 174
(1)Învatamântul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se desfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Europeana si anume:
a)6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoretica si practica medicala pentru domeniul medicina, la programele de studii Medicina, Medicina Dentara si Medicina Veterinara; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregatire pentru programele de studii Asistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii de licenta din domeniul sanatate;
b)fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina, Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de licenta de 6 ani;
c)studiile universitare de master au între 60 si 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
d)studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot organiza în UOD si în IOSUD realizate prin consortii între universitati si spitale sau clinici.
(2)Institutiile de învatamânt superior din domeniile sanatate si medicina veterinara acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe lânga formele de învatamânt prevazute la alin. (1), si programe postdoctorale si de formare si dezvoltare profesionala: de rezidentiat, de perfectionare, de specializare, de studii complementare în vederea obtinerii de atestate si de educatie medicala si farmaceutica continua.
(3)Durata doctoratului pentru absolventii învatamântului superior medical uman, medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani.
(4)Institutiile de învatamânt superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor conditii optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale si accesul la informatie medicala.
(5)La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institutiile de învatamânt superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau în considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. În învatamântul superior din domeniul sanatate, pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoane care au obtinut, prin concurs, în functie de gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist în specialitatea postului.
(6)În învatamântul superior din domeniul sanatate nu se pot transforma în credite echivalate si transfera studiile obtinute în învatamântul postliceal.
(7)Învatamântul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfasoara în unitati sanitare publice, în institute, în centre de diagnostic si tratament, în sectii cu paturi, în laboratoare si în cabinete. Conform legii speciale, se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe sectii clinice, în specialitati înrudite, din spitale publice sau private, în care sunt organizate activitati de învatamânt si cercetare ale departamentelor universitare.
(8)Rezidentialul reprezinta forma specifica de învatamânt postuniversitar pentru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina, medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse în Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala. Organizarea si finantarea rezidentiatului se reglementeaza prin acte normative specifice.
(9)Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din învatamântul superior din domeniul sanatate se face în aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al învatamântului superior din domeniul sanatate.
(10)Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar în institutii de învatamânt superior din domeniul sanatate continua formarea în rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati.
(11)În cadrul institutiilor de învatamânt superior care organizeaza programe de pregatire în rezidentiat se constituie un departament de pregatire în rezidentiat. În institutiile de învatamânt superior care organizeaza programe de pregatire de medicina si farmacie, departamentul este subordonat conducerii universitatii.
SECTIUNEA 2:Reglementarea altor aspecte specifice
Art. 175
Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest domeniu se realizeaza prin hotarâre a Guvernului, ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si, dupa caz, ordin comun al ministrului sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
CAPITOLUL VI:Învatamântul superior militar si învatamântul de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
SECTIUNEA 1:Organizare si functionare
Art. 176
(1)Învatamântul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala este învatamânt de stat, parte integranta a sistemului national de învatamânt, si cuprinde: învatamânt universitar pentru formarea ofiterilor, ofiterilor de politie si a altor specialisti, precum si învatamânt postuniversitar.
(2)Institutiile de învatamânt superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala din cadrul sistemului national de învatamânt, precum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun reglementarilor referitoare la asigurarea calitatii, inclusiv celor legate de autorizare si acreditare, în aceleasi conditii cu institutiile de învatamânt superior civil.
(3)Structura organizatorica, oferta de scolarizare care contine profilurile, programele de studii, cifrele anuale de scolarizare, criteriile de selectionare a candidatilor pentru învatamântul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc, dupa caz, de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit specificului fiecarei arme, specializari, nivel si forma de organizare a învatamântului, în conditiile legii.
(4)Formele de organizare a învatamântului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea si acreditarea institutiilor de învatamânt, în învatamântul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, se supun procedurilor si conditiilor aplicabile institutiilor de învatamânt superior civil.
(5)Pentru învatamântul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, dupa caz, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale pot emite ordine, regulamente si instructiuni proprii, în conditiile legii.
(6)Ofiterii în activitate, în rezerva sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de 3 sau 4 ani, pot sa îsi completeze studiile în învatamântul superior, pentru obtinerea diplomei de licenta în profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii militare.
(7)Diplomele de licenta, de master, de doctorat eliberate de institutiile de învatamânt superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea în rezerva, în conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de învatamânt, cu profil apropiat si de acelasi nivel.
(8)Planurile de învatamânt pentru învatamântul superior militar, de informatii si de ordine publica si de securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, în conformitate cu standardele nationale stabilite de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii.
SECTIUNEA 2:Managementul si finantarea institutiilor
Art. 177
(1)Managementul institutiilor de învatamânt superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza în aceleasi conditii ca în institutiile civile de învatamânt superior. Finantarea institutiilor din învatamântul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se face în conditiile legii.
(2)Structurile si functiile de conducere din institutiile de învatamânt militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de învatamânt superior si se ocupa în aceleasi conditii ca si acestea, precum si cu respectarea procedurilor specificate în actele normative specifice în domeniu.
(3)Conducerea institutiilor de învatamânt militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. Functia de comandant se ocupa în conformitate cu reglementarile Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Român de Informatii si ale altor institutii cu atributii în domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.
(4)În învatamântul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se înfiinteaza corpul instructorilor militari, de ordine si de securitate publica, prin ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Justitiei, Serviciului Român de Informatii si ale altor institutii cu atributii în domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.
SECTIUNEA 3:Resurse umane
Art. 178
(1)Functiile didactice si de cercetare din învatamântul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se ocupa si se elibereaza în aceleasi conditii ca si cele din institutiile civile de învatamânt superior. Cadrele didactice si de cercetare din învatamântul superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de învatamânt superior.
(2)Institutiile de învatamânt superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se bucura de principiul autonomiei universitare.
(3)Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limita de vârsta si vechime integrala ca militari, pot sa îsi continue activitatea didactica, în cadrul aceleiasi institutii de învatamânt superior, în conditiile legii.
SECTIUNEA 4:Viata universitara
Art. 179
Viata universitara din institutiile de învatamânt superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se desfasoara în conformitate cu reglementarile legale pentru institutiile civile de învatamânt superior, adaptate mediului militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala.
CAPITOLUL VII:Învatamântul superior artistic si sportiv
Art. 180
În învatamântul superior artistic si sportiv, procesul educational se desfasoara prin activitati didactice si prin activitati practice de creatie si performanta.
Art. 181
Institutiile de învatamânt superior artistic si sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot organiza forme de învatamânt prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul I - studii universitare de licenta, ciclul II - studii universitare de master si ciclul III - studii universitare de doctorat, incluzând doctoratul stiintific si doctoratul profesional, precum si programe de formare si dezvoltare profesionala continua.
Art. 182
În învatamântul superior artistic si sportiv, structura anului universitar poate fi adaptata în functie de programul activitatilor practice specifice.
Art. 183
În învatamântul superior artistic si sportiv, practica studentilor se desfasoara în universitati: în centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unitati de productie teatrale si cinematografice, spatii destinate performantei sportive, precum si în institutii din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe baza de parteneriat institutional.
Art. 184
În învatamântul superior artistic si sportiv, doctoratul stiintific sau profesional este o conditie pentru cariera didactica.
Art. 185
Cercetarea prin creatie artistica, proiectare si performanta sportiva se desfasoara individual sau colectiv, în centre de proiectare, laboratoare si ateliere artistice, studiouri muzicale, unitati de productie teatrala si cinematografica, spatii destinate performantei sportive.
Art. 186
Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor artistice si sportive iau în considerare criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportive.
Art. 187
În învatamântul superior artistic si sportiv, alocarea pe baze competitionale a fondurilor se face inclusiv în baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive.
Art. 188
Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste domenii va fi realizata prin hotarâri ale Guvernului sau ordine ale ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, în concordanta cu prevederile legii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene.
CAPITOLUL VIII:Activitatea de cercetare si creatie universitara
Art. 189
(1)Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare si creatie artistica din universitati se organizeaza si functioneaza pe baza legislatiei nationale si a Uniunii Europene în domeniu.
(2)Institutiile de învatamânt superior care si-au asumat ca misiune si cercetarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate de personalul institutiei. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor personalului implicat în cercetare.
(3)Personalul implicat în activitati de cercetare în institute, laboratoare sau centre de cercetare ale universitatii dispune, în limita proiectelor de cercetare pe care le coordoneaza, de autonomie si de responsabilitate personala, delegata de ordonatorul de credite, în realizarea achizitiilor publice si a gestionarii resurselor umane necesare derularii proiectelor. Aceste activitati se desfasoara conform reglementarilor legale în vigoare si fac obiectul controlului financiar intern.
Art. 190
(1)La sfârsitul fiecarui an bugetar, conducerea universitatii prezinta senatului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare si la modul în care regia a fost cheltuita.
(2)Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si contractele de cercetare este stabilit de finantator sau de autoritatea contractanta si nu poate fi modificat pe perioada derularii acestora.
Art. 191
(1)Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura un avans de pâna la 90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractului de finantare. Pentru diferenta, universitatile pot avansa fonduri din venituri proprii.
(2)Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare dupa principiul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata prin prezenta lege si se realizeaza prin metodologii elaborate de autoritatile contractante. Titularul grantului raspunde public, conform contractului cu autoritatea contractanta, de modul de gestionare a grantului.
CAPITOLUL IX:Promovarea calitatii în învatamântul superior si în cercetarea stiintifica
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 192
(1)Asigurarea calitatii învatamântului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de învatamânt superior si o atributie fundamentala a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. În realizarea acestei atributii, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu ARACIS, cu alte agentii înscrise în EQAR, precum si cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si alte organisme cu competente în domeniu conform legislatiei în vigoare.
(2)Institutiile de învatamânt superior au obligatia de a furniza Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului datele solicitate de acesta, cu respectarea prevederilor legale. Refuzul sau raportarea falsa încalca principiul raspunderii publice si duce la sanctiunile prevazute de lege.
(3)Institutiile de învatamânt superior care refuza sa faca publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau juridica încalca principiul raspunderii publice si sunt sanctionate conform legii.
(4)Studentii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calitatii.
Art. 193
(1)Evaluarea universitatilor se realizeaza în scopul:
a)autorizarii provizorii si acreditarii;
b)ierarhizarii programelor de studii si clasificarii universitatilor.
(2)Evaluarea în scopul autorizarii provizorii si acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie înscrisa în EQAR si are loc potrivit legii si standardelor internationale în domeniu.
(3)Evaluarea în scopul ierarhizarii programelor de studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intra în raspunderea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Evaluarea este realizata periodic.
(4)Universitatile se clasifica, pe baza evaluarii prevazute la alin. (3), în 3 categorii:
a)universitati centrate pe educatie;
b)universitati de educatie si cercetare stiintifica sau universitati de educatie si creatie artistica;
c)universitati de cercetare avansata si educatie.
(5)Evaluarea prevazuta la alin. (3) se face de catre un consortiu format din: ARACIS, incluzând reprezentanti ai studentilor, CNCS, CNATDCU si un organism international cu competente în domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiilor de învatamânt selectat pe baza de concurs.
(6)Prin exceptie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de dupa intrarea în vigoare a prezentei legi, facuta conform prevederilor alin. (3), se face numai de catre un organism international cu competenta în domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiilor de învatamânt superior sau de catre o agentie de asigurare a calitatii înregistrata în EQAR, din strainatate.
(7)Pentru programele de licenta si master, finantarea institutiilor de învatamânt superior de stat, din surse publice, se face diferentiat pe categorii de universitati si în functie de pozitia în ierarhie a programelor de studii, conform ierarhizarii prevazute la alin. (3), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Finantarea programelor de doctorat se face conform prevederilor art. 160.
(8)Statul poate finanta programele de excelenta în cercetare si educatie din orice categorie de universitati.
(9)Programele de excelenta prevazute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluarii prevazute la alin. (3), pentru programele de licenta si master, si pe baza competitiilor prevazute la art. 160 alin. (3), pentru programele de doctorat.
(10)Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta în universitatile de stat mentionate la alin. (4) lit. a), programe de licenta si master în universitatile prevazute la alin. (4) lit. b) si programe de doctorat, master si licenta în universitatile prevazute la alin. (4) lit. c).
Art. 194
(1)Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de învatamânt superior, pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentrarea resurselor, universitatile de stat si particulare pot:
a)sa se constituie în consortii universitare, potrivit legii;
b)sa fuzioneze într-o singura institutie de învatamânt superior cu personalitate juridica.
(2)Universitatile acreditate la data intrarii în vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbtie.
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuzionate, conform unei metodologii adoptate în acest sens prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea CNFIS.
(3)Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de învatamânt superior de stat se face, de regula, în jurul institutiilor din categoria universitatilor de cercetare avansata si educatie si tinând cont de proximitatea geografica.
(4)Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de învatamânt superior se face periodic, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau a universitatilor. Rezultatele evaluarii sunt publice, pentru informarea beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala.
Art. 195
(1)Fiecare universitate are obligatia sa realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea interna si clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanta în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Rezultatele evaluarii si clasificarii sunt publice.
(2)Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza evaluarii interne, poate dispune reorganizarea sau desfiintarea departamentelor ori institutelor neperformante, fara a prejudicia studentii.
Art. 196
Guvernul României înfiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din România, având ca obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice românesti din tara si din diaspora. Metodologia de înfiintare a acestuia se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se adopta prin hotarâre a Guvernului, în termen de 12 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 197
Statul încurajeaza excelenta în institutiile de învatamânt superior prin pârghii financiare specifice, existente în prezenta lege:
a)universitatilor li se aloca o finantare suplimentara, în suma, la nivel national, de minimum 30% din suma alocata la nivel national universitatilor de stat ca finantare de baza, pe baza criteriilor si a standardelor de calitate stabilite de Consiliul National al Finantarii învatamântului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
b)universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea institutionala, din bugetul alocat Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai performante institutii de învatamânt superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
SECTIUNEA 2:Sprijinirea excelentei individuale
Art. 198
Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studentii si cercetatorii cu performante exceptionale includ:
a)granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara ori din strainatate, acordate pe baza de competitie;
b)granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari, inclusiv teze de doctorat;
c)aprobarea unor rute educationale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare;
d)crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesionale în tara, astfel încât sa valorifice la nivel superior atât talentul, cât si achizitiile realizate prin formare.
CAPITOLUL X:Promovarea universitatii centrate pe student
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 199
(1)Studentii sunt considerati parteneri ai institutiilor de învatamânt superior si membri egali ai comunitatii academice. În învatamântul confesional studentii sunt membri ai comunitatii academice în calitate de discipoli.
(2)O persoana dobândeste statutul de student si de membru al unei comunitati universitare numai în urma admiterii si a înmatricularii sale într-o institutie de învatamânt superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu.
(3)O persoana poate fi admisa si înmatriculata ca student concomitent la cel mult doua programe de studii, indiferent de institutiile de învatamânt care le ofera. Orice subventie financiara sau bursa din fonduri publice se acorda, conform normelor legale în vigoare, numai într-o singura institutie de învatamânt superior, pentru un singur program de studii. În cazul studentilor care se transfera între universitati sau programe de studii, subventiile urmeaza studentul.
(4)În vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor cognitive, respectiv artistice sau sportive, si a admiterii într-un program de studii pentru licenta, master ori doctorat, institutiile de învatamânt superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si ciclu de studiu.
SECTIUNEA 2:Înmatricularea studentilor. Registrul matricol unic al universitatilor din România
Art. 200
(1)O institutie de învatamânt superior poate admite si înmatricula într-un program de studii numai acel numar de studenti pentru care sunt asigurate conditii optime de calitate academica, de viata si de servicii sociale în spatiul universitar.
(2)Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre rectorul institutiei de învatamânt superior prin declaratie pe propria raspundere, cu respectarea capacitatii de scolarizare stabilite conform art. 138 alin. (5).
(3)În urma admiterii într-un program de studii, între student si universitate se încheie un contract în care se specifica drepturile si obligatiile partilor.
(4)Universitatile care admit în programele lor de studii mai multi studenti decât capacitatea de scolarizare, aprobata conform prezentei legi, încalca raspunderea lor publica si sunt sanctionate în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 201
(1)Se constituie Registrul matricol unic al universitatilor din România, denumit în continuare RMUR. RMUR este o baza de date electronica în care sunt înregistrati toti studentii din România din universitatile de stat sau particulare acreditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. Registrele matricole ale universitatilor devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la propunerea CNFIS, elaboreaza un regulament de alocare a codului matricol individual, precum si continutul informatiilor care vor fi scrise în RMUR.
(3)RMUR este un înscris oficial protejat legal. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii.
(4)RMUR, registrele matricole ale universitatilor si sistemele informatice aferente se elaboreaza în termen de cel mult 2 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(5)Baza de date electronica aferenta RMUR înregistreaza si pastreaza evidenta diplomelor universitare emise în România, pe baza registrelor existente în universitatile acreditate.
Art. 202
(1)Principiile care reglementeaza activitatea studentilor în cadrul comunitatii universitare sunt:
a)principiul nediscriminarii - în baza caruia toti studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de învatamânt superior; orice discriminare directa sau indirecta fata de student este interzisa;
b)principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare gratuite în învatamântul superior de stat - exprimat prin: consilierea si informarea studentului de catre cadrele didactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare; consilierea în scopul orientarii profesionale; consilierea psihologica; acces la principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice; acces la datele referitoare la situatia scolara personala;
c)principiul participarii la decizie - în baza caruia deciziile în cadrul institutiilor de învatamânt superior sunt luate cu participarea reprezentantilor studentilor;
d)principiul libertatii de exprimare - în baza caruia studentii au dreptul sa îsi exprime liber opiniile academice, în cadrul institutiei de învatamânt în care studiaza;
e)principiul transparentei si al accesului la informatii - în baza caruia studentii au dreptul de acces liber si gratuit la informatii care privesc propriul parcurs educational si viata comunitatii academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii.
(2)În universitatile confesionale, drepturile, libertatile si obligatiile studentilor sunt stabilite si în functie de specificul dogmatic si canonic al fiecarui cult.
(3)Drepturile, libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse în Codul drepturilor si obligatiilor studentului, propus de asociatiile studentesti în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi si adoptat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului acestuia.
(4)În universitatile confesionale, studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv.
(5)Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. Asociatiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului, care este public.
Art. 203
(1)Studentii au dreptul sa înfiinteze, în institutiile de învatamânt superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formatii artistice si sportive, organizatii, precum si publicatii, conform legii.
(2)Studentii sunt alesi în mod democratic, prin vot universal, direct si secret, la nivelul diverselor formatii, programe sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultatilor, cât si al universitatii. Ei sunt, de drept, reprezentanti legitimi ai intereselor studentilor, la nivelul fiecarei comunitati academice. Conducerea institutiei de învatamânt superior nu se implica în organizarea procesului de alegere a reprezentantilor studentilor.
(3)În universitatile confesionale, reprezentarea studentilor la nivelul comunitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogmatic si canonic al cultului respectiv.
(4)Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conducerea universitatii.
(5)Studentii pot fi reprezentati în toate structurile decizionale si consultative din universitate.
(6)Federatiile nationale studentesti, legal constituite, sunt organismele care exprima interesele studentilor din universitati, în raport cu institutiile statului.
(7)Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nivelul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept în structurile decizionale si executive ale universitatii.
(8)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza, în dezvoltarea învatamântului superior, cu federatiile nationale studentesti, legal constituite, si se va consulta cu acestea ori de câte ori este nevoie.
(9)Studentii pot participa la actiuni de voluntariat, pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile, în conditiile stabilite de Carta universitara.
Art. 204
(1)Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în conditiile legislatiei în vigoare, prin Agentia de credite si burse de studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor.
(2)Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din împrumut, aceasta parte fiind preluata de catre stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.
(3)Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoare în vederea acordarii creditelor.
Art. 205
(1)Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita în cabinete medicale si psihologice universitare ori în policlinici si unitati spitalicesti de stat, conform legii.
(2)În timpul anului scolar, studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, feroviar si naval. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film, la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice, în limita bugetelor aprobate.
(4)Studentii etnici români din afara granitelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (3), care se desfasoara pe teritoriul României.
(5)Institutiile de învatamânt superior pot acorda, în afara cifrei de scolarizare aprobate, cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de bacalaureat proveniti din centrele de plasament, în conditiile stabilite de senatul universitar.
(6)Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social - romi, absolventi ai liceelor din mediul rural sau din orase cu mai putin de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate, în conditiile legii.
(7)Activitatile extracurriculare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive, precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finantate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. În acest scop se pot folosisi alte surse de finantare.
(8)Prevederile alin. (6) se aplica si în cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale studentilor.
(9)Statutul de student cu taxa se modifica în conditiile stabilite de senatul universitar.
(10)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare în strainatate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national.
(11)La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (10) pot participa studentii si absolventii institutiilor de învatamânt superior de stat si cei ai institutiilor de învatamânt superior particular acreditate.
(12)Cheltuielile de întretinere a internatelor, a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de învatamânt respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie.
(13)Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantine sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare, cuprinzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilitatile, cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de întretinere curenta si, respectiv, subventiile de la bugetul de stat.
(14)În vederea asigurarii transparentei, universitatea de stat publica periodic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc.
(15)Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta forma de cazare decât caminele institutiilor de învatamânt superior.
(16)Institutiile de învatamânt superior de stat asigura, în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada prevazuta în planurile de învatamânt, cheltuielile de masa, cazare si transport, în situatiile în care practica se desfasoara în afara centrului universitar respectiv.
(17)Toate actele de studii eliberate de universitate, precum si cele care atesta statutul de student (adeverinte, carnete, legitimatii) se elibereaza în mod gratuit.
Art. 206
(1)Statul român acorda anual, prin hotarâre a Guvernului, un numar de burse pentru scolarizarea studentilor straini. Aceste burse sunt atribuite doar acelor universitati si programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate, indiferent daca sunt de stat sau particulare.
(2)Universitatile, în baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini.
CAPITOLUL XI:Conducerea universitatilor
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 207
(1)Structurile de conducere în institutiile de învatamânt superior de stat sau particulare sunt:
a)senatul universitar si consiliul de administratie, la nivelul universitatii;
b)consiliul facultatii;
c)consiliul departamentului.
(2)Functiile de conducere sunt urmatoarele:
a)rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul universitatii;
b)decanul, prodecanii, la nivelul facultatii;
c)directorul de departament, la nivelul departamentului.
(3)IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu. Functia de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. Procedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat.
(4)La nivelul departamentului, directorul de departament si membrii consiliului departamentului sunt alesi prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare.
(5)La nivelul facultatii, stabilirea structurilor si a functiilor de conducere se face dupa urmatoarea procedura:
a)componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre didactice si de cercetare, respectiv minimum 25% studenti. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare în consiliul facultatii sunt alesi prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din facultate, iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal, direct si secret de catre studentii facultatii;
b)decanii sunt selectati prin concurs public, organizat de catre rectorul universitatii la nivelul facultatii. La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultatii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimum 2 candidati;
c)decanul îsi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector;
d)în universitatile multilingve si multiculturale, cel putin unul dintre prodecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinând minoritatii nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare într-o limba a minoritatilor nationale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cu exceptia cazului în care decanul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare în limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinând sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati.
(6)Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal, direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva.
(7)Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul universitatii, al facultatilor si departamentelor trebuie sa respecte principiul reprezentativitatii pe facultati, departamente, sectii/linii de predare, programe de studii, dupa caz, si se stabileste prin Carta universitara.
(8)În cazul universitatilor confesionale, alegerea persoanelor în functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator.
Art. 208
(1)Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetare si din 25% reprezentanti ai studentilor. Toti membrii senatului universitar, fara exceptie, vor fi stabiliti prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari, respectiv al tuturor studentilor. Fiecare facultate va avea reprezentanti în senatul universitar, pe cote-parti de reprezentare stipulate în Carta universitara. În cazul universitatilor confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului si specificului dogmatic si canonic al cultului fondator.
(2)Senatul universitar îsi alege, prin vot secret, un presedinte care conduce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar în raporturile cu rectorul.
(3)Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care controleaza activitatea conducerii executive a institutiei de învatamânt superior si a consiliului de administratie. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prezentate periodic si discutate în senatul universitar, stând la baza rezolutiilor senatului universitar.
Art. 209
(la data 03-mai-2011 Art. 209 din titlul III, capitolul XI, sectiunea 1 a fost referinte de aplicare Ordinul 4062/2011 )
(1)Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una dintre urmatoarele modalitati:
a)pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conforma cu prezenta lege; sau
b)prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor.
(2)Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevazute la alin. (1), se stabileste cu minimum 6 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor.
Art. 210
(1)În cazul în care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevazuta de prezentul articol.
(2)Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recrutare a rectorului formata, în proportie de 50%, din membri ai universitatii si, în proportie de 50%, din personalitati stiintifice si academice din afara universitatii, din tara si din strainatate. Aceasta comisie contine minimum 12 membri, dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al universitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar, conform Cartei universitare. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodologia de avizare, de selectie si de recrutare a rectorului, conform legii.
(3)Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara în baza metodologiei prevazute la alin. (2). Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. (2).
(4)La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au obtinut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simple a membrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. Candidatii avizati de senatul universitar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. (3).
Art. 211
(1)Rectorul, desemnat conform art. 209, este confirmat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, în termen de 30 de zile de la data selectiei. Dupa emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile, diplome si certificate.
(2)Rectorul confirmat de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pe baza consultarii senatului universitar, îsi numeste prorectorii. În universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori este numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinând minoritatilor nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare într-o limba a minoritatilor nationale, cu exceptia cazului în care rectorul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare în limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinând sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati.
(3)Rectorul confirmat de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului încheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzând criteriile si indicatorii de performanta manageriala, drepturile si obligatiile partilor contractuale.
(4)Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si validat de senatul universitar. La concurs pot participa candidatii avizati de consiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati.
(5)Mentinerea în functie a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al noului rector.
(6)Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor.
(7)Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori.
Art. 212
(1)Rectorul confirmat al universitatii de stat încheie un contract institutional cu ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2)Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar, în conditiile specificate prin contractul de management si Carta universitara.
(3)Ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului poate revoca din functie rectorul în conditiile art. 125.
SECTIUNEA 2:Atributiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administratie, ale decanului si ale sefului de departament
Art. 213
(1)Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai înalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii.
(2)Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele:
a)garanteaza libertatea academica si autonomia universitara;
b)elaboreaza si adopta, în urma dezbaterii cu comunitatea universitara, Carta universitara;
c)aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operationale, la propunerea rectorului;
d)aproba, la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei în vigoare, structura, organizarea si functionarea universitatii;
e)aproba proiectul de buget si executia bugetara;
f)elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara;
g)adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului;
h)aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii;
i)încheie contractul de management cu rectorul;
j)controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate;
k)valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administratie;
l)aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana;
m)aproba, la propunerea rectorului, sanctionarea personalului cu performante profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii si a legislatiei în vigoare;
n)îndeplineste alte atributii, conform Cartei universitare.
(3)Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitara, astfel încât sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativitatea comunitatii academice.
(4)Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii succesive de maximum doua ori. Pentru studenti, durata mandatului se reglementeaza prin Carta universitara.
(5)Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel putin o treime dintre membrii senatului universitar.
(6)Rectorul reprezinta legal universitatea în relatiile cu tertii si realizeaza conducerea executiva a universitatii. Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. Rectorul are urmatoarele atributii:
a)realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii, pe baza contractului de management;
b)negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
c)încheie contractul de management cu senatul universitar;
d)propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile de functionare ale universitatii;
e)propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportul privind executia bugetara;
f)prezinta senatului universitar, în luna aprilie a fiecarui an, raportul prevazut la art. 130 alin. (2). Senatul universitar valideaza raportul mentionat, în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt publice;
g)conduce consiliul de administratie;
h)îndeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management, Carta universitara si legislatia în vigoare.
(7)Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o data, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de învatamânt superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele si de întreruperile acestora.
(8)Atributiile prorectorilor, numarul si durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitara.
(9)Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind starea facultatii. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotarârile rectorului, consiliului de administratie si senatului universitar. Atributiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia în vigoare.
(10)Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. Consiliul facultatii are urmatoarele atributii:
a)aproba, la propunerea decanului, structura, organizarea si functionarea facultatii;
b)aproba programele de studii gestionate de facultate;
c)controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestuia privind starea generala a facultatii, asigurarea calitatii si respectarea eticii universitare la nivelul facultatii;
d)îndeplineste alte atributii, stabilite prin Carta universitara sau aprobate de senatul universitar si în conformitate cu legislatia în vigoare.
(11)Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operativa a departamentului. În exercitarea acestei functii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Directorul de departament raspunde de planurile de învatamânt, de statele de functii, de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului.
(12)Selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea si încetarea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea directorului de departament, a conducatorului scolii doctorale sau a decanului, conform prevederilor Cartei universitare.
(13)Consiliul de administratie al universitatii asigura, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara, în cazul universitatilor particulare si confesionale particulare, conducerea operativa a universitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administratie:
a)stabileste în termeni operationali bugetul institutional;
b)aproba executia bugetara si bilantul anual;
c)aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de cercetare;
d)avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri catre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai încadreaza în misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si financiar;
e)aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de senatul universitar, în universitatile de stat, respectiv de fondatori, în universitatile particulare;
f)propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii.
(14)Studentii au cel putin un reprezentant în comisiile de etica, de cazari, de asigurare a calitatii, precum si în alte comisii cu caracter social.
Art. 214
(1)Functiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproductie nu se cumuleaza.
(2)În cazul vacantarii unui loc în functiile de conducere, se procedeaza la alegeri partiale, în cazul directorului de departament, sau se organizeaza concurs public, potrivit Cartei universitare, în termen de maximum 3 luni de la data vacantarii.
(3)Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de învatamânt superior se stabileste prin Carta universitara.
(4)Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din învatamântul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei, potrivit legii. Hotarârile senatelor universitare, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, daca numarul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal.
(5)Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un director administrativ si este organizata pe directii. Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al institutiei de învatamânt superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institutiei. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Validarea concursului se face de catre senatul universitar, iar numirea pe post, de catre rector.
(6)Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilor respective, potrivit Cartei universitare.
(7)Prin Carta universitara, universitatea îsi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din mediul academic, cultural si profesional extern.
Art. 215
(1)Dupa împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricarei functii de conducere în universitatile de stat, particulare si confesionale este interzisa, cu exceptia mandatelor în exercitiu la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2)Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational.
(3)Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.
(4)Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitarii mandatului.
(5)Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functiile didactice si/sau de cercetare.
SECTIUNEA 3:Rolul statului în învatamântul superior
Art. 216
(1)Statul îsi exercita atributiile în domeniul învatamântului superior prin intermediul Parlamentului, Guvernului si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are urmatoarele atributii principale:
a)propune politicile si strategiile nationale pentru învatamântul superior, ca parte a Ariei europene a învatamântului superior;
b)elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de învatamânt superior;
c)monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului superior, cercetarea universitara, managementul financiar, etica universitara si asigurarea calitatii în învatamântul superior;
d)gestioneaza procesul de evaluare periodica, de clasificare a universitatilor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora;
e)controleaza gestionarea RMUR;
f)organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor conform normelor interne si în conformitate cu normele europene; elaboreaza metodologia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute în universitati din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si în Confederatia Elvetiana, precum si în universitati de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; organizeaza recunoasterea automata a functiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat, conform unei metodologii proprii; încaseaza sume, în lei sau în valuta, pentru recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de studii;
g)elaboreaza si propune proiectul de buget pentru învatamântul superior, ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii;
h)verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pentru învatamântul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizarea si prognozarea evolutiei învatamântului superior în raport cu piata muncii;
i)sustine realizarea de studii si de cercetari în învatamântul superior;
j)publica anual un raport privind starea învatamântului superior.
Art. 217
(1)Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a învatamântului Superior (CNSPIS), Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI), Consiliul National pentru Finantarea învatamântului Superior (CNFIS), Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori, având cel putin titlul de conferentiar sau de cercetator stiintific II ori titluri echivalente obtinute în strainatate, membri ai Academiei Române si ai unor institutii de cultura, precum si un membru student în CEMU si CNCU si un student cu statut de observator în CNFIS, sau reprezentanti ai mediului de afaceri în CCCDI sau, ca observatori, în CNFIS.
(2)Consiliile prevazute la alin. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic care se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Înfiintarea, regulamentele de organizare si functionare, structura si componenta organismelor specializate prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finantarea învatamântului superior, a cercetarii, dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala între Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(4)CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din învatamântul Superior.
Art. 218
(1)Consiliul National de Statistica si Prognoza a învatamântului Superior are ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a învatamântului superior si prognoza evolutiei acestuia în raport cu dinamica pietei muncii. Acest consiliu publica anual datele corespunzatoare acestor indicatori.
(2)Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiilor de etica universitara si are ca principale atributii:
a)monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de învatamânt superior;
b)auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. Acest raport se face public;
c)constatarea încalcarii de catre o institutie de învatamânt superior a obligatiilor prevazute de prezenta lege;
d)elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei universitare, care este un document public. În arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elaborate în acest document.
(3)Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduita în cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 219
(1)CNATDCU are urmatoarele atributii:
a)propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învatamântul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar;
b)propune metodologia-cadru prevazuta la art. 295 alin. (1);
c)verifica anual, la solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa, modul de desfasurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. Raportul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, specificând concluzii bazate pe date si documente;
d)prezinta un raport anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din învatamântul superior, în baza unor indicatori specifici. Acest raport este public;
e)alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si functionare.
(2)CNFIS are urmatoarele atributii principale:
a)propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul mediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii;
b)verifica periodic, la solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa, realizarea proiectelor de dezvoltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre universitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe baza de proiecte institutionale;
c)prezinta anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului un raport privind starea finantarii învatamântului superior si masurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public.
(3)CNCS are urmatoarele atributii principale:
a)stabileste standardele, criteriile si indicatorii de calitate pentru cercetarea stiintifica, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
b)auditeaza periodic, la solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa, cercetarea stiintifica universitara ori din unitatile de cercetare-dezvoltare;
c)gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva;
d)prezinta anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului un raport privind starea cercetarii stiintifice în învatamântul superior si performantele universitatilor. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CNCS.
(4)Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are în atributii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodica si coordonarea sistemului de biblioteci din învatamântul superior.
Art. 220
(1)Pentru monitorizarea eficientei manageriale, a echitatii si a relevantei învatamântului superior pentru piata muncii, se stabileste, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referinta pentru învatamântul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referinta la nivel european din domeniu.
(2)Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a învatamântului Superior (CNSPIS), a ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a CNATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari, si se aproba prin hotarâre a Guvernului. Raportul anual privind starea învatamântului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. (1).
Art. 221
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului îsi realizeaza atributiile în domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Stiintifica, conform legii.
(2)În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si, dupa caz, cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internationale reprezentative, federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studentesti legal constituite la nivel national. Reprezentantii învatamântului particular sunt parteneri de dialog social.
CAPITOLUL XII:Finantarea si patrimoniul universitatilor
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 222
(1)Învatamântul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa, în conditiile legii.
(2)În învatamântul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, înmatriculari, reînmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planului de învatamânt. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse în planul de învatamânt, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3)Finantarea învatamântului superior de stat se asigura din fonduri publice, în concordanta cu urmatoarele cerinte:
a)considerarea dezvoltarii învatamântului superior ca responsabilitate publica si a învatamântului, în general, ca prioritate nationala;
b)asigurarea calitatii învatamântului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al învatamântului Superior pentru pregatirea resurselor umane si dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cunoastere;
c)profesionalizarea resurselor umane în concordanta cu diversificarea pietei muncii;
d)dezvoltarea învatamântului superior si a cercetarii stiintifice si creatiei artistice universitare pentru integrarea la vârf în viata stiintifica mondiala.
(4)Executia bugetara anuala a institutiilor de învatamânt superior de stat se face publica.
(5)Finantarea învatamântului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere, pentru acele institutii de învatamânt superior care pregatesc specialisti în functie de cerintele ministerelor respective, precum si prin alte surse, inclusiv împrumuturi si ajutoare externe.
(6)Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri proprii.
(7)Statul poate sprijini învatamântul superior particular acreditat.
(8)Institutiile de învatamânt superior de stat si particulare pot primi donatii din tara si din strainatate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 223
(1)Institutiile de învatamânt superior de stat functioneaza ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare si din alte surse, potrivit legii.
(2)Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza de contract, pentru finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea suplimentara, realizarea de obiective de investitii, fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala, fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune, burse si protectia sociala a studentilor, precum si din venituri proprii, dobânzi, donatii, sponsorizari si taxe percepute în conditiile legii de la persoane fizice si juridice, române sau straine, si din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institutiile de învatamânt superior, în conditiile autonomiei universitare, în vederea realizarii obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învatamântului si cercetarii stiintifice universitare.
(3)Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta institutiilor si a programelor de studii, atât din cadrul universitatilor de stat, cât si al celor particulare. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederilor art. 197 lit. a).
(4)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura finantarea de baza pentru universitatile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu si per limba de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calitatii acestora, numarul de granturi de studii alocate unui program variind în functie de pozitia programului în aceasta ierarhie.
(5)Finantarea de baza este multianuala, asigurându-se pe toata durata unui ciclu de studii.
(6)Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin:
a)subventii pentru cazare si masa;
b)fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale;
c)fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica universitara.
(7)Finantarea institutiilor de învatamânt superior de stat se face pe baza de contract încheiat între Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si institutia de învatamânt superior respectiva, dupa cum urmeaza:
a)contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii;
b)contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilor si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa;
c)contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CNFIS.
(8)Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului cercetarii-dezvoltarii.
(9)Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca în functie de numarul de studenti de la învatamântul cu frecventa, fara taxa de studii.
(10)Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stimularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a studentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de catre CNFIS, tinând cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuielile minime de masa si cazare.
(11)Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii extrabugetare.
(12)Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a acestora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(13)Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional încheiat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si structurile cele mai performante.
Art. 224
Statul român poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor români din tari învecinate si a etnicilor români cu domiciliul stabil în strainatate, care doresc sa studieze în cadrul unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat din România.
Art. 225
(1)Programele de studii de master si doctorat în stiinte si tehnologii avansate, cele care se desfasoara în limbi de circulatie internationala, precum si doctoratele în cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS.
(2)Fondurile ramase la sfârsitul anului din executia bugetului prevazut în contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetarii stiintifice universitare si veniturile extrabugetare ramân la dispozitia universitatilor si se cuprind în bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.
Art. 226
(1)Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care îl gestioneaza conform legii.
(2)Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Codului civil, drept de folosinta dobândit prin închiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, în conditiile legii.
(3)În patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorâte din contracte, conventii sau hotarâri judecatoresti.
(4)Universitatile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile si imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului.
(5)Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de închiriere, în conditiile legii.
(6)Prin hotarâre a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului si transmise în proprietate universitatilor de stat, în conditiile legii.
(7)Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul lor la data intrarii în vigoare a prezentei legi. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este împuternicit sa emita certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei înaintate de acestea.
(8)Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor prevazute la alin. (7) se exercita în conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun.
(9)Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliare prevazute de legislatia speciala în materie.
(10)În cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate în proprietate, ramase în urma lichidarii, trec în proprietatea privata a statului.
(11)Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, în conditiile legii.
SECTIUNEA 2:Organizarea si functionarea învatamântului superior particular si confesional particular
Art. 227
(1)Institutiile de învatamânt superior particulare si institutiile de învatamânt superior confesionale particulare sunt:
a)fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei fundatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educatie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi;
b)persoane juridice de drept privat.
(2)Institutiile de învatamânt superior particulare au autonomie universitara, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, având drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie.
(3)Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de senatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi.
SECTIUNEA 3:Înfiintarea institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare
Art. 228
(1)O institutie de învatamânt superior particulara si confesionala particulara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege.
(2)Institutiile de învatamânt superior particulare si confesionale particulare sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare legala.
SECTIUNEA 4:Patrimoniul institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare
Art. 229
(1)Patrimoniul institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare consta în patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobândit ulterior.
(2)Institutiile de învatamânt superior particulare si confesionale particulare, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conform legii.
(3)Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de administratie.
SECTIUNEA 5:Desfiintarea institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare
Art. 230
(1)Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare se face în conditiile legii. Initiativa desfiintarii institutiilor de învatamânt superior particulare sau confesionale particulare poate apartine si fondatorilor.
(2)În caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare revine fondatorilor.
(3)Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia intereselor studentilor.
SECTIUNEA 6:Finantarea institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare
Art. 231
Sursele de finantare ale institutiilor de învatamânt superior particulare si confesionale particulare sunt compuse din:
a)sumele depuse de fondatori;
b)taxe de studiu si alte taxe scolare;
c)sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza de competitie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii, inovarii si alte surse legal constituite.
TITLUL IV:Statutul personalului didactic
CAPITOLUL I:Statutul personalului didactic din învatamântul preuniversitar
SECTIUNEA 1:Dispozitii generale
Art. 232
Statutul reglementeaza:
a)functiile, competentele, responsabilitatile, drepturile si obligatiile specifice personalului didactic si didactic auxiliar, precum si ale celui de conducere, de îndrumare si de control;
b)formarea initiala si continua a personalului didactic si a personalului de conducere, de îndrumare si de control;
c)conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a functiilor didactice, didactice auxiliare, a functiilor de conducere, de îndrumare si de control, precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii, de încetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar;
d)criteriile de normare, de acordare a distinctiilor si de aplicare a sanctiunilor.
Art. 233
(1)Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învatamânt responsabile cu instruirea si educatia.
(2)Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc conditiile de studii prevazute de lege, care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor, o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru îndeplinirea functiei.
Art. 234
(1)Încadrarea si mentinerea într-o functie didactica sau didactica auxiliara, precum si într-o functie de conducere, de îndrumare si de control sunt conditionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe uri formular specific elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, împreuna cu Ministerul Sanatatii. Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didactica sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.
(2)Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control care se considera nedreptatit poate solicita o expertiza a capacitatii de munca.
(3)Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilita printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva de condamnare penala.
(4)În situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala, conducerea unitatii sau a institutiei de învatamânt poate solicita, cu acordul consiliului de administratie, un nou examen medical complet. Aceeasi prevedere se aplica, în mod similar, functiilor de conducere, de îndrumare si de control, precum si personalului din unitatile conexe învatamântului.
(5)Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare si de control în învatamânt persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demnitatea functiei didactice, cum sunt:
a)prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale în incinta unitatii de învatamânt sau în zona limitrofa;
b)comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;
c)practicarea, în public, a unor activitati cu componenta lubrica sau altele care implica exhibarea, în maniera obscena, a corpului.
Art. 235
Pentru institutiile de învatamânt militar si învatamânt de informatii, ordine publica si securitate nationala, se prevad urmatoarele:
a)aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informatii, ordine publica si securitate nationala se face prin ordine, regulamente si instructiuni proprii;
b)personalul didactic militar/de informatii, ordine publica si securitate nationala si civil se constituie din personalul prevazut în prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii, ordine publica si securitate nationala;
c)personalul didactic militar/de informatii, ordine publica si securitate nationala are drepturile si îndatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de functionar public cu statut special;
d)pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informatii, ordine publica si securitate nationala, conditiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum si normele didactice, competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii;
e)perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform prevederilor prezentei legi si reglementarilor specific militare/de informatii, ordine publica si securitate nationala;
f)personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de informatii, ordine publica si securitate nationala, poate obtine definitivarea în învatamânt si gradele didactice, în conditiile stabilite de prezenta lege.
SECTIUNEA 2:Formarea initiala si continua. Cariera didactica
Art. 236
(1)Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice din învatamântul preuniversitar cuprinde:
a)formarea initiala, teoretica, în specialitate, realizata prin universitati, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
b)master didactic cu durata de 2 ani;
c)stagiul practic cu durata de un an scolar, realizat într-o unitate de învatamânt, sub coordonarea unui profesor mentor.
(2)Prin exceptie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educatia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice.
(3)Pentru a obtine alta specializare, absolventii studiilor de licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licenta. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea acestuia.
Art. 237
(1)În calitatea sa de principal finantator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala teoretica în specialitate a personalului didactic.
(2)Programele de formare initiala teoretica în specialitate si psihopedagogica sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, tineretului si Sportului, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.
Art. 238
(1)Studentii si absolventii de învatamânt superior care opteaza pentru profesiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.
(2)Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru functiile didactice, se aproba de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii.
(3)Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului într-o institutie publica pot beneficia de burse de studiu finantate de la bugetul de stat.
(4)Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant.
(5)Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(6)Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma de master didactic în domeniul programului de licenta.
(7)Planurile de învatamânt ale studiilor de licenta în specialitatea pedagogia învatamântului primar si prescolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 239
(1)Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevazut la art. 236 alin. (1) lit. c) este conditionata de obtinerea diplomei de licenta si a diplomei de master didactic.
(2)În vederea realizarii pregatirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati de învatamânt, în baza unor acorduri-cadru încheiate între unitatile/institutiile de învatamânt care asigura formarea initiala si inspectoratele scolare, în conditii stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Pe baza acestor acorduri-cadru, unitatile/institutiile de învatamânt care asigura formarea initiala încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de învatamânt din reteaua prevazuta la alin. (2) pentru stabilirea conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice.
(4)Unitatile/institutiile de învatamânt care asigura formarea initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere, cluburi si palate ale copiilor, centre logopedice si organizatii nonguvernamentale.
(5)Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în strainatate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicata formarii initiale a profesorilor - perioada certificata prin documentul Europass Mobilitate.
Art. 240
(1)Ocuparea unei functii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an scolar se realizeaza prin:
a)concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate;
b)repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti pe posturile ramase neocupate în urma concursului.
(2)Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an scolar li se aplica, în mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia în vigoare.
Art. 241
(1)Examenul national de definitivare în învatamânt este organizat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, si cuprinde:
a)etapa I, eliminatorie - realizata de catre inspectoratele scolare în perioada stagiului practic cu durata de un an scolar si constând în evaluarea activitatii profesionale la nivelul unitatii de învatamânt, evaluarea portofoliului profesional personal si în sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa;
b)etapa a II-a, finala - realizata la finalizarea stagiului practic cu durata de un an scolar si constând într-o examinare scrisa, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru fiecare specialitate în parte.
(2)Cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practica în învatamântul preuniversitar.
(3)Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determinata, care au promovat examenul de definitivare în învatamânt, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a), prin hotarârea consiliului de administratie din unitatea de învatamânt respectiva, în conditiile legii.
(4)Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare în învatamânt pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen, în conditiile reluarii de fiecare data, anterior sustinerii examenului, a stagiului de practica cu durata de un an scolar.
(5)Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul de definitivare în învatamânt pot fi reluate, în conditiile legii, într-un interval de timp care nu depaseste 5 ani de la începerea primului stagiu de practica.
(6)Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare în învatamânt, în conditiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul national de învatamânt preuniversitar numai pe perioada determinata, cu statut de profesor debutant.
Art. 242
(1)Formarea continua a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia în cariera.
(2)Evolutia în cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri de competenta.
(3)Probele de examen, tematica, bibliografia, precum si procedura de organizare si desfasurare a examenelor pentru obtinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii în învatamânt, prin promovarea urmatoarelor probe:
a)o inspectie scolara speciala, precedata de cel putin doua inspectii scolare curente esalonate pe parcursul celor 4 ani;
b)un test din metodica specialitatii, cu abordari interdisciplinare si de creativitate, elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, tineretului si Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
c)o proba orala de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, care cuprinde si elemente de psihologie si de sociologie educationala.
(5)Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea urmatoarelor probe:
a)un colocviu de admitere, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
b)o inspectie scolara speciala, precedata de cel putin doua inspectii scolare curente, esalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
c)elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice, sub îndrumarea unui conducator stiintific stabilit de institutia cu competente în domeniu;
d)sustinerea lucrarii metodico-stiintifice, în fata comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(6)În caz de nepromovare, examenele pentru obtinerea gradelor didactice II, respectiv I, pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari.
(7)Personalului didactic încadrat în învatamântul preuniversitar, care îndeplineste conditiile de formare initiala si care a obtinut titlul stiintific de doctor, i se acorda gradul didactic I, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(8)Personalul didactic care a obtinut definitivarea în învatamânt sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta, dupa caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de prezenta lege.
(9)În cazul în care profesorii au dobândit doua sau mai multe specialitati, definitivarea în învatamânt si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile dobândite prin studii.
(10)Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 243
(1)Personalul didactic care a obtinut gradul didactic I, cu performante deosebite în activitatea didactica si manageriala, poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învatamânt preuniversitar, acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Persoana care dobândeste titlul de profesor-emerit beneficiaza de:
a)prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de unitatile de învatamânt implicate;
b)calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor didactice;
c)prioritate la ocuparea posturilor didactice în conditii de medii egale;
d)acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
e)delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea atributiilor acestora în teritoriu.
Art. 244
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste obiectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de sistem de învatamânt preuniversitar, în conformitate cu strategiile si politicile nationale.
(2)Unitatile si institutiile de învatamânt preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele si formarea continua, inclusiv prin conversie profesionala, pentru angajatii proprii.
(3)Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia, metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin directiile de specialitate.
(4)Casele corpului didactic sunt centre de resurse si asistenta educationala si manageriala pentru cadrele didactice si didactice auxiliare si se pot acredita ca furnizori de formare continua.
(5)Dezvoltarea profesionala a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control si recalificarea profesionala sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactica, standarde de calitate si competente profesionale si au urmatoarele finalitati generale:
a)actualizarea si dezvoltarea competentelor în domeniul de specializare corespunzator functiei didactice ocupate, precum si în domeniul psihopedagogie si metodic;
b)dezvoltarea competentelor pentru evolutia în cariera didactica, prin sistemul de pregatire si obtinere a gradelor didactice;
c)dobândirea sau dezvoltarea competentelor de conducere, de îndrumare si de control;
d)dobândirea de noi competente, prin programe de conversie pentru noi specializari si/sau ocuparea de noi functii didactice, altele decât cele ocupate în baza formarii initiale;
e)dobândirea unor competente complementare prin care se extinde categoria de activitati ce pot fi prestate în activitatea curenta, cum ar fi predarea asistata de calculator, predarea în limbi straine, consilierea educationala si orientarea în cariera, educatia adultilor si altele;
f)dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiunea si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilitati privind organizarea, conducerea si îmbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activitati si altele.
(6)Descrierea competentelor mentionate, precum si a modalitatilor de evaluare si certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizeaza prin metodologia formarii continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 245
(1)Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare si de control, formarea continua este un drept si o obligatie.
(2)Organizarea, desfasurarea, evaluarea si finantarea activitatilor de formare continua se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Formarea continua a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control se realizeaza în functie de evolutiile din domeniul educatiei si formarii profesionale, inclusiv în ceea ce priveste curriculumul national, precum si în functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare.
(4)Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari didactice, diferite de specializarea curenta, se considera formare continua.
(5)Pe lânga una sau mai multe specializari, cadrele didactice pot dobândi competente didactice, pentru disciplinele din acelasi domeniu fundamentat cu domeniul licentei, prin programe de formare stabilite prin hotarâre a Guvernului.
(6)Personalul didactic, precum si personalul de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua, astfel încât sa acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovarii examenului de definitivare în învatamânt, minimum 90 de credite profesionale transferabile.
(7)Programele de conversie profesionala intra în atributiile institutiilor de învatamânt superior si se desfasoara în baza unor norme metodologice specifice.
(8)Evaluarea si validarea achizitiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare si de control prin diferite programe si forme de organizare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare, recunoastere si echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 246
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului înfiinteaza corpul national de experti în management educational, constituit în urma selectiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educational, cu minimum 60 de credite transferabile.
(2)Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Pot ocupa functii de conducere, de îndrumare si de control în unitatile de învatamânt si inspectoratele scolare numai cadrele didactice membre ale corpului national de experti în management educational.
SECTIUNEA 3:Functiile didactice si didactice auxiliare. Conditii de ocupare
Art. 247
Functiile didactice sunt:
a)în educatia anteprescolara: educator-puericultor - se normeaza câte un post pentru fiecare grupa de copii; în institutiile cu program prelungit sau saptamânal, personalul didactic se normeaza pe ture;
b)în învatamântul prescolar: profesor pentru învatamânt prescolar - se normeaza câte un post pentru fiecare grupa de copii; în institutiile cu program prelungit sau saptamânal, personalul didactic se normeaza pe ture;
c)în învatamântul primar: profesor pentru învatamânt primar - se normeaza câte un post pentru fiecare clasa de elevi;
d)în învatamântul gimnazial si liceal: profesor;
e)în învatamântul prescolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupa sau clasa se normeaza cadre didactice conform specificului fiecarei alternative educationale;
f)în învatamântul special si în comisiile de expertiza complexa: profesor itinerant si de sprijin, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog scolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoza si kinetoterapeut - se normeaza câte un post la fiecare grupa/clasa; profesor, profesor de educatie speciala;
g)în centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier scolar;
h)în centrele logopedice interscolare si în cabinetele scolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie;
i)în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesionala;
j)în cluburile sportive scolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
k)pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor;
l)în unitatile de învatamânt, pentru asigurarea formarii initiale si a insertiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor;
m)în centrele de documentare si informare: profesor documentarist;
n)personalul didactic asociat este personalul didactic titular la alta scoala, personalul didactic pensionat platit în regim de plata cu ora sau specialisti consacrati în domeniul de specialitate al curriculei scolare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unitatii scolare.
Art. 248
(1)Pentru ocuparea functiilor didactice este necesara efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an scolar, realizat într-o unitate de învatamânt, în functia didactica corespunzatoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor si trebuie îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de studii:
a)absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta în profilul postului;
b)absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.
(2)În vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare judetene/ai municipiului Bucuresti se constituie corpul profesorilor mentori în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învatatori/învatatoare, maistru-instructor, antrenor si care au dobândit formal, nonformal sau informai competente profesionale pâna la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didactice de profesor pentru învatamântul prescolar, profesor pentru învatamântul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoastere si echivalare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Absolventilor liceelor pedagogice, ai scolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor scoli echivalente, încadrati în învatamântul prescolar si primar, care, pâna la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licenta, li se considera îndeplinita conditia pentru ocuparea functiilor didactice de profesor pentru învatamântul prescolar, respectiv profesor pentru învatamântul primar.
(5)Pentru ocuparea functiilor didactice din învatamântul special trebuie îndeplinite în mod corespunzator conditiile prevazute la alin. (1), iar pentru alte specializari decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregatire teoretica si practica în educatie speciala, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(6)Pentru ocuparea functiei de antrenor în cluburile sportive scolare, în palatele si în cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de învatamânt postliceal sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectiva.
Art. 249
Personalul didactic auxiliar este format din:
a)bibliotecar, documentarist, redactor;
b)informatician;
c)laborant;
d)tehnician;
e)pedagog scolar;
f)instructor de educatie extrascolara;
g)asistent social;
h)corepetitor;
i)mediator scolar;
j)secretar;
k)administrator financiar (contabil);
l)instructor-animator;
m)administrator de patrimoniu.
Art. 250
Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite urmatoarele conditii de studii:
a)pentru functia de bibliotecar, de documentarist si de redactor - absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de învatamânt, sectia de biblioteconomie, sau a altor institutii de învatamânt ai caror absolventi au studiat în timpul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si absolventi ai învatamântului postliceal sau liceal cu diploma în domeniu/absolvirea cu examen de diploma a unei institutii de învatamânt, sectia de biblioteconomie, sau a altor institutii de învatamânt ai caror absolventi au studiat în timpul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai învatamântului superior, postliceal sau liceal cu diploma, pe perioada determinata, daca au urmat un curs de initiere în domeniu;
b)pentru functia de informatician - absolvirea, cu diploma, a unei institutii de învatamânt superior sau a unei unitati de învatamânt preuniversitar de profil;
c)pentru functia de laborant - absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de învatamânt superior, a unei scoli postliceale sau a liceului, în domeniu;
d)tehnician - absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de diploma, în profilul postului, a unei scoli postliceale sau a liceului, urmata de un curs de initiere în domeniu, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
e)pentru functia de pedagog scolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f)pentru functia de instructor de educatie extrascolara - absolvirea cu diploma a unei institutii de învatamânt superior, a unei scoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala pentru aceasta functie;
g)pentru functia de asistent social - absolvirea unei institutii de învatamânt superior de profil, de lunga sau de scurta durata, cu examen de licenta ori de absolvire, sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori;
h)pentru functia de corepetitor - absolvirea unei institutii de învatamânt superior de profil, de lunga sau de scurta durata, ori a unui liceu de specialitate;
i)pentru functia de mediator scolar - absolvirea cu diploma de licenta cu specializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator scolar, ori absolvirea cu diploma de bacalaureat a oricarui alt profil liceal, urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar, recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
j)pentru functia de secretar - absolvirea unei institutii de învatamânt superior, respectiv a unui liceu, cu diploma de bacalaureat sau absolvirea învatamântului postliceal cu specialitatea tehnician în activitati de secretariat;
k)pentru functia de administrator financiar - îndeplinirea conditiilor prevazute de legislatia în vigoare pentru functia de contabil, contabil-sef;
l)pentru functia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea conditiilor prevazute de legislatia în vigoare pentru functia de inginer/subinginer, economist.
Art. 251
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, este autorizat ca, în functie de dinamica învatamântului, sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice, respectiv didactice auxiliare.
(2)Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin. (1) se reglementeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 252
(1)Personalul didactic titular în sistemul de învatamânt preuniversitar, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, îsi pastreaza dreptul dobândit la concursul national unic de titularizare.
(2)Personalul didactic din învatamântul preuniversitar care a devenit titular al sistemului national de învatamânt prin repartitie guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de aceleasi drepturi ca si personalul didactic devenit titular prin concursul national de titularizare.
(3)În conditiile intrarii în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învatamânt preuniversitar beneficiaza de solutionarea restrângerii de activitate prin:
a)transferul consimtit între unitatile de învatamânt preuniversitar;
b)repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonata de inspectoratul scolar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pâna la data de 15 noiembrie a fiecarui an.
(4)Prin restrângere de activitate se întelege:
a)situatia în care postul/norma didactica nu se încadreaza în sistemul de normare privind efectivele de prescolari si elevi prevazute de lege;
b)situatia în care se constata diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de completare în aceeasi unitate sau într-o unitate de învatamânt apropiata.
Art. 253
(la data 18-feb-2011 Art. 253 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a fost reglementat de Instructiunile 3/2011 )
Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul national unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrarii în vigoare a prezentei legi, care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devin titulari ai scolii respective daca:
a)se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b)consiliul de administratie al scolii respective este de acord.
SECTIUNEA 4:Forme de angajare a personalului didactic
Art. 254
(1)În unitatile de învatamânt sau în consortiile scolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata sau perioada determinata de cel mult un an scolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în conditiile legii.
(2)Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de învatamânt sau al consortiilor scolare se face pe baza normativelor în vigoare privind formatiunile de studiu.
(3)În învatamântul preuniversitar de stat si particular, posturile didactice se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de învatamânt cu personalitate juridica, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post si angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de învatamânt de catre consiliul de administratie al unitatii de învatamânt, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(5)Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt stabileste posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum si conditiile si modalitatile de ocupare a acestora.
(6)Inspectoratul scolar analizeaza, corecteaza în colaborare cu unitatile de învatamânt si avizeaza oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate.
(7)Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin afisare la inspectoratele scolare si la unitatile de învatamânt respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile înaintea declansarii procedurilor de selectie si angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
(8)Concursul prevazut la alin. (3) consta în:
a)proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba scrisa din didactica specialitatii la angajarea personalului didactic cu contract individual de munca;
b)prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat si a personalului didactic pensionat.
(9)Unitatile de învatamânt, individual, în consortii scolare sau în asocieri temporare la nivel local ori judetean, organizeaza concursul pentru ocuparea posturilor si catedrelor, conform statutului acestor posturi didactice si catedre, stabilit în conditiile alin. (5).
(10)Comisiile de concurs se aproba de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt. Din comisia de concurs compusa din cadre didactice face parte în mod obligatoriu si un reprezentant al inspectoratului scolar judetean. În situatia în care concursul se organizeaza în consortii scolare sau în asocieri temporare la nivel local ori judetean, comisiile sunt validate de consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt.
(11)În învatamântul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre consiliul de administratie al unitatii de învatamânt care organizeaza concursul.
(12)În învatamântul particular, validarea concursurilor si angajarea pe post se fac de catre conducerea unitatii de învatamânt particular si se comunica, în scris, inspectoratului scolar.
(13)Candidatii care au dobândit definitivarea în învatamânt, profesori cu drept de practica, si au ocupat prin concurs validat, în conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. Directorul unitatii de învatamânt încheie cu acestia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata.
(14)Pentru candidatii care nu au dobândit definitivarea în învatamânt, profesori debutanti, si au ocupat prin concurs validat, în conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt un post didactic vacant, directorul unitatii de învatamânt încheie contractul individual de munca pe o perioada de cel mult un an scolar. În situatia în care acesti candidati promoveaza examenul pentru definitivarea în învatamânt, consiliul de administratie poate hotarî modificarea duratei contractului individual de munca din perioada determinata în perioada nedeterminata.
(15)Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat, în conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt un post didactic rezervat, directorul unitatii de învatamânt încheie contractul individual de munca pe o perioada de cel mult un an scolar, respectiv pâna la revenirea titularului pe post. Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt poate decide prelungirea contractului individual de munca si în anul scolar urmator, în situatia în care postul ramâne rezervat.
(16)Directorii unitatilor de învatamânt comunica în scris inspectoratului scolar situatia angajarii pe posturi didactice a candidatilor validati dupa concurs, a candidatilor participanti la concurs si nerepartizati, precum si situatia posturilor didactice si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la nivelul unitatii sau al consortiilor scolare.
(17)Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactice si orele ramase neocupate, care vor fi repartizate în ordine:
a)cadrelor didactice titulare într-o unitate de învatamânt pentru completarea normei didactice;
b)profesorilor debutanti aflati în stagiu practic;
c)candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul unitatii sau al consortiilor scolare;
d)pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala.
(18)Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului participa cu statut de observator la toate etapele de organizare si desfasurare a concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consortiilor scolare.
(19)Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pâna la sfârsitul anului scolar ori pâna la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei.
(20)Eliberarea din functie a personalului didactic în unitatile de învatamânt cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie, iar la unitatile de învatamânt particulare de catre persoana juridica fondatoare.
Art. 255
(1)Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioada nedeterminata, alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc functii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administratiei Prezidentiale, al Guvernului si în Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, precum si cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste functii.
(2)Prevederile alin. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioada nedeterminata, care îndeplinesc functia de prefect, subprefect, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, primar, viceprimar, precum si cadrelor didactice trecute în functii de conducere, de îndrumare si de control în sistemul de învatamânt, de cultura, de tineret si sport. De aceleasi drepturi beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic, precum si cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în functii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Administratiei Prezidentiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Liderii sindicatelor reprezentative din învatamânt au dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale în vigoare si contractului colectiv de munca la nivel de ramura.
(4)De prevederile alin. (1) beneficiaza si personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata trimis în strainatate cu misiuni de stat, cel care lucreaza în organisme internationale, precum si însotitorii acestora, daca sunt cadre didactice.
(5)Personalului didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata solicitat în strainatate pentru predare, cercetare, activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare a unor acorduri, conventii guvernamentale, interuniversitare sau interinstitutionale, i se rezerva postul didactic.
(6)Personalul didactic are dreptul la întreruperea activitatii didactice, cu rezervarea postului, pentru cresterea si îngrijirea copilului în vârsta de pâna la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali.
(7)Perioada de rezervare a postului didactic, în conditiile alin. (1)-(6), se considera vechime în învatamânt.
(8)Personalul didactic titular cu contract pe perioada nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar, o data la 10 ani, cu aprobarea unitatii de învatamânt sau, dupa caz, a inspectoratului scolar, cu rezervarea postului pe perioada respectiva.
SECTIUNEA 5:Functiile de conducere, de îndrumare si de control
Art. 256
(1)Functiile de conducere din unitatile de învatamânt sunt: director si director adjunct.
(2)Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct.
(3)Functiile de conducere din unitati conexe ale învatamântului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementari ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Functiile de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar sunt:
a)la inspectoratele scolare: inspector scolar;
b)la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului: inspector general, inspector principal de specialitate si alte functii stabilite prin hotarâre a Guvernului.
Art. 257
(1)Functia de director si de director adjunct se ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare membre ale corpului national de experti în management educational.
(2)Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de director adjunct se organizeaza de unitatea de învatamânt, prin consiliu[de administratie.
(3)În urma promovarii concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector al unitatii administrativ-teritoriale, respectiv presedintele consiliului judetean pe raza careia se afla unitatea de învatamânt.
(4)Directorul si directorul adjunct din unitatile de învatamânt preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitarii mandatului, functia de presedinte sau vicepresedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judetean sau national.
Art. 258
(1)Consiliul de administratie stabileste comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unitatii de învatamânt preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului scolar, precum si un reprezentant al consiliului local, respectiv judetean, în functie de unitatile aflate în subordine.
(2)Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea functiei de director si de director adjunct se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Consiliul de administratie valideaza rezultatele concursului de ocupare a functiilor de director, respectiv director adjunct si emite decizia de numire în functia de director, respectiv de director adjunct.
(4)Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Daca în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judetean nu se pronunta asupra contractului de management, acesta se considera aprobat tacit.
(5)Directorul unitatii de învatamânt de stat poate fi eliberat din functie prin hotarârea consiliului de administratie, cu votul a 2/3 dintre membri. În aceasta situatie, este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti.
(6)Directorul unitatii de învatamânt particular si confesional poate fi eliberat din functie, la propunerea consiliului de administratie, cu votul a 2/3 din membrii sai, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(7)În conditiile vacantarii functiei de director, pâna la organizarea unui nou concurs, conducerea interimara este preluata, prin hotarâre a consiliului de administratie, de catre directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administratie, care devine automat si ordonator de credite.
Art. 259
(1)Inspectorii scolari generali, generali adjuncti si directorii caselor corpului didactic sunt numiti de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pe baza unui concurs public, reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Inspectorii scolari generali, generali adjuncti si directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, în urma evaluarii performantelor manageriale.
(3)Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti de catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, conform subordonarii acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul scolar general sau cu ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, conform subordonarii acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, în urma evaluarii performantelor manageriale.
Art. 260
(1)Functiile de conducere din inspectoratele scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa, prin concurs, de catre cadre didactice titulare, cu diploma de licenta, membre ale corpului national de experti în management educational, care îndeplinesc criteriile de competenta profesionala, manageriala si de prestigiu moral evaluate prin:
a)curriculum vitae;
b)calitati dovedite în activitatea didactica si în functii de conducere, de îndrumare si de control, anterioare, în sistemul national de învatamânt;
c)titlul de doctor sau gradul didactic I;
d)calificativul "foarte bine" obtinut în ultimii 5 ani;
e)interviu în fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala.
(2)Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general, inspector scolar general adjunct si director la casa corpului didactic se desfasoara la sediul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3)Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general, de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic, numita prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, este alcatuita din 5 membri, dintre care:
a)pentru functia de inspector scolar general:
(i)secretarul de stat pentru învatamântul preuniversitar, în calitate de presedinte;
(ii)3 inspectori scolari generali din teritoriu;
(iii)un director din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu competente în domeniu;
b)pentru functia de inspector scolar general adjunct si de director la casa corpului didactic:
(i)secretarul de stat pentru învatamântul preuniversitar, în calitate de presedinte;
(ii)2 inspectori scolari generali din teritoriu;
(iii)inspectorul scolar general al inspectoratului scolar pentru care se organizeaza concursul;
(iv)un director din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu competente în domeniu.
(4)În comisiile de concurs participa, cu statut de observator, reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului.
(5)Contestatiile la hotarârile comisiei prevazute la alin. (3) se adreseaza ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotarârea acestuia poate fi atacata la instanta de judecata competenta.
Art. 261
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, respectiv inspectoratele scolare vacanteaza, în conditiile legii, posturile corespunzatoare functiilor de îndrumare si de control cuprinse în organigramele proprii si asigura publicarea acestora în presa centrala/locala si la sediul propriu, cu cel putin 30 de zile înainte de organizarea concursului.
(2)Functiile de îndrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa, prin concurs, de cadre didactice din cadrul corpului national de experti.
(3)Functiile de îndrumare si de control din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se ocupa prin concurs.
(4)Concursul pentru ocuparea functiilor de îndrumare si de control consta în:
a)curriculum vitae, analiza si evaluarea acestuia;
b)inspectie speciala la clasa;
c)proba practica, constând din asistenta la ore, analiza de lectii si întocmirea procesului-verbal de inspectie;
d)interviu în fata unei comisii de concurs privind managementul educational si deontologia profesionala;
e)proba scrisa în profilul postului pentru care candideaza.
(5)Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de îndrumare si de control din inspectoratul scolar este formata din: inspectorul scolar general - în calitate de presedinte; un reprezentant al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului pentru care candideaza.
(6)Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de îndrumare si de control din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs - în calitate de presedinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(7)Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs.
(8)Numirea personalului didactic admis la concurs, în functiile de îndrumare si de control din inspectoratele scolare, se face de catre inspectorul scolar general, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, iar în functiile de îndrumare si control din cadrul ministerului, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(9)Inspectorii scolari încheie contract de management cu inspectorul scolar general. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, în urma evaluarii performantelor manageriale.
SECTIUNEA 6:Norma didactica
Art. 262
(1)Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe saptamâna, si cuprinde:
a)activitati didactice de predare-învatare-evaluare si de instruire practica si examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învatamânt;
b)activitati de pregatire metodico-stiintifica;
c)activitati de educatie, complementare procesului de învatamânt: mentorat, scoala dupa scoala, învatare pe tot parcursul vietii.
(2)Activitatile concrete prevazute la alin. (1), care corespund profilului, specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv, sunt prevazute în fisa individuala a postului. Aceasta se aproba în consiliul de administratie, se revizuieste anual si constituie anexa la contractul individual de munca.
(3)Norma didactica de predare-învatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor în clasa reprezinta numarul de ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. (1) lit. a) si se stabileste dupa cum urmeaza:
a)un post de profesor pentru învatamântul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal, constituita în educatia timpurie;
b)un post de profesor pentru învatamântul primar pentru fiecare clasa din învatamântul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c)18 ore pe saptamâna pentru profesorii din învatamântul secundar si tertiar non-universitar, pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integrat si suplimentar de arta si sportiv, precum si din unitatile cu activitati extrascolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagdgica;
d)24 de ore pe saptamâna pentru profesorii de instruire practica;
e)pentru personalul didactic din învatamântul special, norma didactica se stabileste astfel: profesori la predare - 16 ore pe saptamâna; profesor-educator si profesor pentru instruire practica - 20 de ore pe saptamâna;
f)un post pentru personalul didactic din învatamântul special integrat, pentru cel din centrele logopedice interscolare, pentru personalul didactic itinerant, pentru profesori care efectueaza terapiile specifice, profesori pentru cultura fizica medicala, kinetoterapie, educatia psihomotrica si altele, în functie de tipul si gradul de deficienta, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
g)un post de profesor documentarist în centrele de documentare si informare.
(4)Norma didactica de predare-învatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor în clasa se reduce cu doua ore pe saptamâna în cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor.
Art. 263
(1)Norma didactica în învatamântul preuniversitar cuprinde ore prevazute în planurile-cadru de învatamânt la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor înscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma.
(2)Prin exceptie, în norma didactica prevazuta la alin. (1), se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu mentinerea drepturilor salariale.
(3)În situatia în care norma didactica nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) si (2), aceasta se poate completa cu activitatile prevazute la art. 262 alin. (1) lit. c).
(4)Orele de limbi straine din învatamântul primar pot fi predate, în conditiile prezentei legi, de profesorii pentru învatamântul primar de la grupa sau clasa respectiva, în cadrul activitatilor postului, daca fac dovada calificarii prin diploma de studii ori prin certificatul de competenta. Orele de limbi straine din învatamântul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învatamântul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta.
(5)Orele de limbi straine din învatamântul primar pot fi predate, în conditiile prezentei legi, de profesorii pentru învatamântul primar de la clasa respectiva, daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi straine din învatamântul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora.
(6)Profesorii pentru învatamântul primar de la clasele cu predare în limbile minoritatilor nationale sunt remunerati, prin plata cu ora, pentru orele care depasesc numarul de ore prevazut în planurile de învatamânt de la clasele cu predare în limba româna.
(7)În învatamântul primar, orele de educatie fizica prevazute în planurile de învatamânt sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
(8)În palatele si în cluburile copiilor, norma didactica cuprinde activitatile prevazute în planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor si atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în limitele normelor didactice stabilite la art. 262 alin. (3).
(9)Prin exceptie, daca norma didactica a profesorilor din învatamântul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) si art. 262 alin. (3), aceasta poate fi constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializarile de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învatamântul gimnazial din mediul rural norma didactica se poate constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adaugare de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c).
(10)Personalul didactic de conducere, de îndrumare si de control poate fi degrevat partial de norma didactica de predare, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(11)Timpul saptamânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute în fisa individuala a postului.
SECTIUNEA 7:Distinctii
Art. 264
(1)Personalul didactic din învatamântul preuniversitar beneficiaza de gradatie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza metodologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de învatamânt.
Art. 265
(1)Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactica, educativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2)Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învatamântul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebita în învatamânt.
(3)În afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului este autorizat sa acorde personalului didactic din învatamântul preuniversitar urmatoarele distinctii:
a)adresa de multumire publica;
b)diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a;
c)diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebita în învatamânt.
(4)Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este însotita de un premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenta este însotita de un premiu de 20% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5)Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, în limita unui procent de 1% din numarul total al posturilor didactice din fiecare judet/sector al municipiului Bucuresti.
(6)Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
SECTIUNEA 8:Drepturi si obligatii
Art. 266
Personalul din învatamântul preuniversitar are drepturi si obligatii care decurg din legislatia în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca.
Art. 267
(1)Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, în perioada vacantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; în cazuri bine justificate, conducerea unitatii de învatamânt poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauza urmând a fi remunerate pentru munca depusa.
(2)Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administratie, în functie de interesul învatamântului si al celui în cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfasurarea examenelor nationale.
(3)Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului restant în vacantele anului scolar urmator.
Art. 268
(1)Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari în interesul învatamântului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt.
(2)Personalul didactic aflat în situatia prevazuta la alin. (1) nu poate fi încadrat în activitati didactice retribuite în regim de plata cu ora.
(3)În situatia desfiintarii unei unitati de învatamânt de stat, salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform legii.
Art. 269
Personalul de conducere, de îndrumare si de control din inspectoratele scolare si casele corpului didactic beneficiaza de concediu de odihna, conform Codului muncii.
Art. 270
Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului împreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului.
Art. 271
Dreptul la initiativa profesionala consta în:
a)conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationale ale disciplinelor de învatamânt, prin metodologii care respecta principiile psihopedagogice;
b)utilizarea bazei materiale si a resurselor învatamântului, în scopul realizarii obligatiilor profesionale;
c)punerea în practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învatamânt.
SECTIUNEA 9:Dreptul la securitate al personalului didactic
Art. 272
(1)Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfasurarii activitatii didactice de nicio autoritate scolara sau publica.
(2)Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice în timpul desfasurarii activitatii didactice interventia autoritatilor scolare si/sau publice în situatiile în care sanatatea fizica sau psihica a elevilor ori a personalului este pusa în pericol în orice mod, conform constatarii personalului de conducere, respectiv în timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta.
(3)Înregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facuta numai cu acordul celui care o conduce.
(4)Multiplicarea, sub orice forma, a înregistrarilor activitatii didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5)Înregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate în spatiile scolare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia celor de la alin. (3).
SECTIUNEA 10:Dreptul de participare la viata sociala
Art. 273
(1)Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica, în beneficiul propriu, în interesul învatamântului.
(2)Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizatii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(3)Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spatiul scolar si poate întreprinde actiuni în nume propriu în afara acestui spatiu, daca acestea nu afecteaza prestigiul învatamântului si demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi.
Art. 274
(1)Personalul didactic beneficiaza, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau sponsorizari, de acoperirea integrala ori partiala a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice organizate în strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt.
(2)Personalul prevazut la alin. (1) înainteaza unitatii de învatamânt propuneri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare.
Art. 275
(1)Cadrele didactice au obligatia morala sa îsi acorde respect reciproc si sprijin în îndeplinirea obligatiilor profesionale.
(2)Personalul didactic de conducere, de îndrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a respecta atributiile prevazute în fisa postului.
(3)Personalul didactic de conducere, de îndrumare si de control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a participa la activitati de formare continua, în conditiile legii.
Art. 276
(la data 17-feb-2011 Art. 276 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 10 a fost referinte de aplicare Instructiunile 2/2011 )
Personalului didactic din unitatile de învatamânt conexe, care nu dispune de locuinta în localitatea unde are postul, i se deconteaza cheltuielile de transport, conform legii.
Art. 277
Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scutiti de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învatamântul superior si beneficiaza de gratuitate la cazare în camine si internate.
Art. 278
Personalul didactic si didactic auxiliar din învatamânt beneficiaza de o compensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului în bazele de odihna si tratament.
Art. 279
Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se specializeze/sa continue studiile are dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate depasi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobarile în aceste situatii sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de administratie, daca se face dovada activitatii respective.
SECTIUNEA 11:Raspunderea disciplinara si patrimoniala
Art. 280
(1)Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar raspund disciplinar pentru încalcarea cu vinovatie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de munca, precum si pentru încalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului învatamântului si prestigiului unitatii/institutiei, conform legii.
(2)Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevazut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a)observatie scrisa;
b)avertisment;
c)diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere, de îndrumare si de control, cu pâna la 15%, pe o perioada de 1-6 luni;
d)suspendarea, pe o perioada de pâna la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinerea gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de îndrumare si de control;
e)destituirea din functia de conducere, de îndrumare si de control din învatamânt;
f)desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
(3)Orice persoana poate sesiza unitatea de învatamânt/institutia de învatamânt cu privire la savârsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. Sesizarea se face în scris si se înregistreaza la registratura unitatii/institutiei de învatamânt.
(4)Pentru cercetarea abaterilor prezumate savârsite de personalul didactic, personalul de conducere al unitatilor de învatamânt preuniversitar, personalul de îndrumare si de control din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul de îndrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, tineretului si Sportului, comisiile de cercetare disciplinara se constituie dupa cum urmeaza:
a)pentru personalul didactic, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata în discutie sau este un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savârsit abaterea;
b)pentru personalul de conducere al unitatilor de învatamânt preuniversitar, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savârsit abaterea. Din comisie face parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti;
c)pentru personalul de îndrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata în discutie sau este un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savârsit abaterea;
d)pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti, comisii formate din 3- 5 membri, dintre care un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savârsit abaterea.
(5)Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de:
a)consiliul de administratie al unitatii de învatamânt preuniversitar, pentru personalul didactic si personalul de conducere al acesteia;
b)ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pentru functiile de îndrumare si de control din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, precum si pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti.
(6)În cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora, împrejurarile în care au fost savârsite, existenta sau inexistenta vinovatiei, precum si orice alte date concludente. Audierea celui cercetat si verificarea apararii acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, desi a fost înstiintat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu împiedica finalizarea cercetarii. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa îsi produca probe în aparare.
(7)Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatarii acesteia, consemnata în condica de inspectii sau la registratura generala a unitatii de învatamânt preuniversitar/institutiei. Persoanei nevinovate i se comunica în scris inexistenta faptelor pentru care a fost cercetata.
(8)Persoanele sanctionate încadrate în unitatile de învatamânt au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva la colegiul de disciplina de pe lânga inspectoratul scolar. Personalul de conducere, de îndrumare si de control din inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, care a fost sanctionat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva la Colegiul central de disciplina al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(9)Normele privind componenta, organizarea si functionarea, precum si atributiile colegiului de disciplina de pe lânga inspectoratul scolar si ale Colegiului central de disciplina al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(10)Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat.
Art. 281
(1)Pentru personalul didactic din unitatile de învatamânt preuniversitar, propunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor consiliului de administratie. Sanctiunile aprobate de consiliul de administratie sunt puse în aplicare si comunicate prin decizie a directorului unitatii de învatamânt preuniversitar.
(2)Pentru personalul de conducere al unitatii de învatamânt preuniversitar, propunerea de sanctionare se face de catre consiliul de administratie al unitatii de învatamânt preuniversitar si se comunica prin decizie a inspectorului scolar general.
(3)Pentru personalul de conducere din inspectoratele scolare si casele corpului didactic, propunerea de sanctionare se face de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si se comunica prin ordin.
(4)Pentru personalul de îndrumare si control din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, propunerea de sanctionare se face, dupa caz, de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, respectiv de secretarul de stat sau de seful ierarhic al persoanei în cauza si se comunica prin ordin.
Art. 282
Sanctiunea se stabileste, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit aceasta comisie si se comunica celui în cauza, prin decizie scrisa, dupa caz, de catre directorul unitatii de învatamânt, inspectorul scolar general sau ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 283
Raspunderea patrimoniala a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum si a celui de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. Decizia de imputare, precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se fac de conducerea unitatii sau a institutiei al carei salariat este cel în cauza, în afara de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.
SECTIUNEA 12:Pensionarea
Art. 284
(1)Personalul didactic beneficiaza de pensie în conditiile prevazute de legislatia de asigurari sociale si pensii care reglementeaza sistemul public de pensii.
(2)Personalul didactic de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul de stat se pensioneaza la data împlinirii vârstei legale de pensionare. Dupa data împlinirii vârstei legale de pensionare, se interzice îndeplinirea oricarei functii de conducere, de îndrumare sau de control.
(3)Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare si de control se poate face si în timpul anului scolar, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt, respectiv al inspectoratului scolar.
(4)Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice, salarizate prin plata cu ora, dupa împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5)Personalul didactic pensionat din învatamânt beneficiaza de asistenta medicala si de acces la casele de odihna si la bazele de tratament ale cadrelor didactice.
CAPITOLUL II:Statutul personalului didactic si de cercetare din învatamântul superior
SECTIUNEA 1:Norma universitara
Art. 285
(1)În institutiile de învatamânt superior functiile didactice sunt:
a)asistent universitar;
b)lector universitar/sef de lucrari;
c)conferentiar universitar;
d)profesor universitar.
(2)În institutiile de învatamânt superior functiile de cercetare sunt:
a)asistent cercetare;
b)cercetator stiintific;
c)cercetator stiintific gradul III;
d)cercetator stiintific gradul II;
e)cercetator stiintific gradul I.
(3)Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoarea:
a)cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar, pentru persoanele care detin o diploma de doctor;
b)cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari;
c)cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universitar;
d)cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar.
(4)În învatamântul superior poate functiona personal didactic asociat pentru urmatoarele functii: lector universitar/sef de lucrari, conferentiar universitar si profesor universitar.
(5)În raport cu necesitatile academice proprii, senatul universitar poate aproba, pe o durata determinata, invitarea în cadrul institutiei de învatamânt superior a unor cadre didactice universitare si a altor specialisti cu valoare recunoscuta în domeniu, din tara sau din strainatate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialistilor fara grad didactic universitar recunoscut în tara, senatul universitar aproba, prin evaluare, gradul didactic corespunzator performantei, în conformitate cu standardele nationale.
(6)Acolo unde este cazul, obtinerea permisului de munca este sarcina institutiei de învatamânt superior angajatoare.
(7)În departamente, în scoli doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare si microproductie sau în alte unitati pot functiona pe posturi distincte si personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenti din toate cele 3 cicluri, precum si alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii.
Art. 286
(1)Statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, cu cel putin 15 zile înainte de începerea fiecarui an universitar si nu se pot modifica în timpul anului universitar.
(2)Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinând seama de:
a)planurile de învatamânt;
b)formatiunile de studiu;
c)normele universitare.
(3)În statul de functii sunt înscrise, în ordine ierarhica, posturile didactice si de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamânal de ore conventionale repartizate pe activitati de predare, seminare, lucrari practice sau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi, practica de specialitate, de cercetare si activitati echivalente acestora, la disciplinele din planul de învatamânt.
(4)Statele de functii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al scolilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizarii sarcinilor didactice si de cercetare de catre consiliul facultatii. La departamentele cu discipline la mai multe facultati, statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda, avizate de conducerea institutiei de învatamânt superior.
(5)Statul de functii al personalului didactic si de cercetare se avizeaza de consiliul facultatii sau, dupa caz, de consiliul scolii doctorale si se aproba de senatul universitar.
(6)Numarul posturilor pentru personalul didactic si de cercetare auxiliar se stabileste de senatul universitar, în functie de bugetul si specificul institutiei, al facultatii, al programului de studii, al departamentului sau al scolii doctorale.
(7)Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare auxiliare din învatamântul superior, precum si nivelul studiilor necesare pentru ocuparea acestor functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, împreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(8)Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si nedidactic se face prin concurs organizat de facultate sau de scoala doctorala, potrivit legii.
(9)Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite în fisa individuala a postului, avizata, dupa caz, de decan, de directorul departamentului sau de conducatorul scolii doctorale si aprobata de rector, constituind anexa la contractul individual de munca.
Art. 287
(1)Norma universitara cuprinde:
a)norma didactica;
b)norma de cercetare.
(2)Norma didactica poate cuprinde:
a)activitati de predare;
b)activitati de seminar, lucrari practice si de laborator, îndrumare de proiecte de an;
c)îndrumarea elaborarii lucrarilor de licenta;
d)îndrumarea elaborarii disertatiilor de master;
e)îndrumarea elaborarii tezelor de doctorat;
f)alte activitati didactice, practice si de cercetare stiintifica înscrise în planurile de învatamânt;
g)conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive;
h)activitati de evaluare;
i)tutorat, consultatii, îndrumarea cercurilor stiintifice studentesti, a studentilor în cadrul sistemului de credite transferabile;
j)participarea la consilii si în comisii în interesul învatamântului.
(3)Norma didactica saptamânala în învatamântul superior se cuantifica în ore conventionale.
(4)Norma didactica se stabileste conform planului de învatamânt si se calculeaza ca norma medie saptamânala, indiferent de perioada semestrului universitar în care este efectuata. Norma medie saptamânala se stabileste prin împartirea numarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de saptamâni înscris în planul de învatamânt pentru activitatea didactica de predare si de seminar din întregul an universitar.
(5)Ora conventionala este ora didactica de activitati prevazute la alin. (2) lit. b) din învatamântul universitar de licenta.
(6)În învatamântul universitar de licenta, ora de activitati de predare reprezinta doua ore conventionale.
(7)În învatamântul universitar de master si în învatamântul universitar de doctorat, ora de activitati de predare reprezinta 2,5 ore conventionale, iar ora de activitati prevazute la alin. (2) lit. b) reprezinta 1,5 ore conventionale.
(8)În cazul predarii integrale în limbi de circulatie internationala, la ciclurile de licenta, master si doctorat, activitatile de predare, seminar sau alte activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac exceptie de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective.
(9)Activitatile prevazute la alin. (2) lit. c)- j), cuprinse în norma didactica, se cuantifica în ore conventionale, printr-o metodologie aprobata de senatul universitari în functie de programul de studii, de profil si de specializare, astfel încât unei ore fizice de activitati sa îi corespunda minimum 0,5 ore conventionale.
(10)Norma didactica saptamânala minima pentru activitatile prevazute la alin. (2) lit. a)- f) se stabileste dupa cum urmeaza:
a)profesor universitar: 7 ore conventionale, dintre care cel putin 4 ore conventionale de activitati de predare;
b)conferentiar universitar: 8 ore conventionale, dintre care cel putin 4 ore conventionale de activitati de predare;
c)lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale, dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de predare;
d)asistent universitar: 11 ore conventionale, cuprinzând activitati prevazute la alin. (2) lit. b), c) si f).
(11)Prin exceptie, norma personalului didactic prevazut la alin. (10) lit. a)- c) care, datorita specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs se majoreaza cu doua ore conventionale.
(12)Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale pe saptamâna.
(13)Norma didactica prevazuta la alin. (10) si (11) reprezinta limita minima privind normarea activitatii didactice. Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mari, prin regulament, norma didactica saptamânala minima, cu respectarea standardelor de asigurare a calitatii, fara a depasi limita maxima prevazuta la alin. (12).
(14)Norma didactica a personalului didactic care nu desfasoara activitati de cercetare stiintifica sau echivalente acestora este superioara celei minimei fara a depasi limita maxima prevazuta la alin. (12), conform deciziei consiliului facultatii, la propunerea directorului de departament, sau deciziei consiliului scolii doctorale.
(15)Prin exceptie, în situatia în care norma didactica nu poate fi alcatuita conform alin. (10) si (11), diferentele pâna la norma didactica minima se completeaza cu activitati de cercetare stiintifica, cu acordul consiliului facultatii, la propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul consiliului scolii doctorale. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectiva, iar ora de cercetare este echivalenta cu 0,5 ore conventionale. Cadrul didactic îsi mentine calitatea de titular în functia didactica obtinuta prin concurs.
(16)Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu poate fi constituita conform prevederilor alin. (10)-(15) pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu norma integrala de cercetare stiintifica, mentinându-s[ calitatea de titular în functia didactica obtinuta prin concurs. În aceasta perioada, cadrul didactic are obligatiile personalului de cercetare din învatamântul superior.
(17)În limitele prevazute de prezentul articol, senatul universitar stabileste, diferentiat, norma universitara efectiva, în functie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu.
(18)În departamente, scoli doctorale, unitati sau centre de cercetare si microproductie poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare cu contract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata.
(19)Personalul de cercetare din învatamântul superior desfasoara activitati specifice, stabilite în fisa individuala a postului de catre conducerea departamentului sau a scolii doctorale.
(20)Personalul didactic auxiliar si nedidactic din învatamântul superior desfasoara activitati specifice stabilite în fisa individuala a postului. În institutiile de învatamânt superior de stat, timpul saptamânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
(21)Personalul care exercita o functie de conducere în cadrul institutiei de învatamânt superior sau de îndrumare si control în cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%, cu aprobarea senatului universitar.
(22)Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica sau de cercetare, realizata prin cumularea ponderilor activitatilor prevazute la alin. (1), este de 40 ore pe saptamâna.
Art. 288
(1)Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art. 287 sunt remunerate în regim de plata cu ora. Pentru personalul titular, numarul maxim de ore platite în regim de plata cu ora, indiferent de institutia la care se efectueaza, nu poate depasi norma didactica minima.
(2)Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se remunereaza conform deciziei directorului de grant, conform legii si prevederilor Cartei universitare.
(3)Sustinerea de catre personalul titular de activitati de predare si cercetare în alte institutii de învatamânt superior sau de cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatului universitar.
(4)Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt remunerate conform legii, Cartei universitare si prevederilor contractuale. Contractul de cercetare stabileste atât modalitatea de plata efectiva, cât si cuantumurile.
(5)Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat în aceeasi universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, acestia beneficiaza de pâna la un salariu de baza, cu aprobarea senatului universitar, si îsi pastreaza calitatea de titular, dar sunt scutiti de efectuarea activitatilor din fisa postului.
(6)Cadrele didactice care sunt alese sau numite în institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice în ministere ori în alte organe de specialitate ale statului pot desfasura activitati didactice aferente unei norme didactice.
Art. 289
(1)Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(2)În învatamântul superior de stat, particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universitatii, dupa pensionare. Mandatele celor care detin functii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universitatii, înceteaza de drept în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare. Fac exceptie de la aceste reglementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilor particulare.
(3)Senatul universitar din universitatile de stat, particulare si confesionale, în baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare, poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa pensionare, în baza unui contract pe perioada determinata de un an, cu posibilitatea de prelungire anuala conform Cartei universitare, fara limita de vârsta. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenta didactica si de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice pensionate pot fi platite în regim de plata cu ora.
(4)Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza la împlinirea vârstei de 65 de ani si:
a)pot conduce doctoratele în desfasurare la data pensionarii pâna la împlinirea vârstei de 70 de ani;
b)dupa împlinirea vârstei de 65 de ani, pot conduce noi studenti-doctoranzi numai în regim de cotutela împreuna cu un cadru didactic si de cercetare care nu împlineste vârsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului respectiv.
(5)Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. (3) si (4).
Art. 290
(1)Studentii-doctoranzi sunt încadrati de catre IOSUD sau o institutie membra a unei IOSUD ca asistenti de cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata, norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la art. 164 alin. (3), prin exceptie de la prevederile art. 287. Atributiile lor sunt stabilite de senatul universitar.
(2)Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile asistentilor de cercetare sau asistentilor universitari, inclusiv de vechimea în munca.
Art. 291
(1)Prin personal didactic si de cercetare, în sensul prezentei legi, se întelege personalul care detine, în mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevazute de prezenta lege, care apartine unei institutii de învatamânt superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de cercetare.
(2)În raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de învatamânt superior, personalul didactic poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic si cu gradul de pregatire profesionala, personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.
(3)Prin personal didactic titular se întelege personalul didactic care ocupa o functie didactica într-o universitate, obtinuta prin concurs, pe o perioada nedeterminata, în conditiile legii. Salariatul opteaza unde are functia de baza. Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezervare de post, în conditiile legii. Cadrele didactice si de cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru didactic si de cercetare asociat.
(4)Calitatea de titular exista numai în raport cu o singura institutie de învatamânt superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica în mai multe institutii de învatamânt superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat. Institutia de învatamânt superior în care cadrul didactic este titular are obligatia de a pastra si de a gestiona, potrivit legii, cartea de munca sau registrul angajatilor, cu specificatia calitatii de titular.
(5)Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(6)În cazul desfiintarii unei unitati de învatamânt superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii compensatorii, conform legislatiei în vigoare.
Art. 292
Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de catre senatele universitare, cu respectarea standardelor de calitate, în concordanta cu programul si ciclul de studii, propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
SECTIUNEA 2:Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice
Art. 293
Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continua si concedierea personalului didactic si de cercetare sunt de competenta universitatilor, în baza legislatiei în vigoare, a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si a Cartei universitare.
Art. 294
(1)Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, dupa intrarea în vigoare a prezentei legi, pe perioada determinata sau pe perioada nedeterminata. Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica sau de cercetare este posibila numai prin concurs public, organizat de institutia de învatamânt superior, dupa obtinerea titlului de doctor.
(2)La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetateni români ori straini, fara nicio discriminare, în conditiile legii.
(3)Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani.
(4)Prin exceptie, studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o perioada determinata de maximum 5 ani.
(5)Contractul de angajare pe perioada determinata încheiat între universitate si membri ai personalului didactic si de cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în functie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar, precum si în functie de nevoile de angajare si de resursele financiare ale institutiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 295
(1)Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilita prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la propunerea CNATDCU.
(la data 26-mai-2011 Art. 295, alin. (1) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 a fost referinte de aplicare Metodologie-Cadru din 2011 )
(2)Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau functie didactica, cerintele minime pentru prezentarea la concurs, cu referire la standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a), modul de organizare si de desfasurare a concursului, de solutionare a contestatiilor, conflictele de interese si incompatibilitatile, în vederea asigurarii calitatii, a respectarii eticii universitare si a legislatiei în vigoare.
(3)Universitatile au obligatia sa respecte aceasta metodologie si sa publice toate posturile scoase la concurs, însotite de programa aferenta concursului, cu cel putin doua luni înainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)Dupa intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitenta de catre soti, afini si rude pâna la gradul al III-lea inclusiv a functiilor prin care unul sau una se afla fata de celalalt sau cealalta într-o pozitie de conducere, control, autoritate sau evaluare institutionala directa la orice nivel în aceeasi universitate.
(5)Încalcarea prevederilor alin. (3) si (4) duce la invalidarea concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza metodologiei-cadru prevazute la alin. (1).
Art. 296
(1)Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi.
(2)Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta în domeniu, prin inventii, inovatii, premii, publicatii stiintifice, din tara sau din strainatate, în calitate de profesori ori conferentiari asociati invitati, se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii.
(3)Functiile si gradele de cercetator stiintific în reteaua învatamântului superior se obtin potrivit reglementarilor legale în vigoare.
Art. 297
(1)În baza metodologiei-cadru prevazute la art. 295 alin. (1) si a legislatiei în vigoare, universitatile îsi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de ocupare a posturilor didactice si de cercetare, care este aprobata de catre senatul universitar. Aceasta metodologie nu poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele din afara institutiei sau tarii fata de persoanele din institutie ori din tara.
(2)Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului urmator concursului.
Art. 298
(1)Directorii departamentelor, decanii facultatilor si rectorul raspund în fata senatului universitar pentru buna desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în conditiile respectarii normelor de calitate, de etica universitara si a legislatiei în vigoare.
(2)În conditiile constatarii unor nereguli, senatul universitar poate aplica sanctiuni specificate în metodologia proprie, mergând pâna la demiterea decanilor sau a rectorului.
Art. 299
(1)Universitatile raspund public de modul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare.
(2)În cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice si de cercetare, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar.
(3)În cazul în care instantele de judecata constata încalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati, concursul se anuleaza si se reia.
Art. 300
(1)Abilitarea consta în:
a)redactarea unei teze de abilitare;
b)sustinerea publica a tezei de abilitare în fata unei comisii de specialitate numite de CNATDCU si formata din cel putin 3 persoane, care au calitatea de conducator de doctorat, în tara sau în strainatate;
c)admiterea tezei de abilitare în urma sustinerii publice;
d)obtinerea atestatului de abilitare.
(2)Teza de abilitare releva capacitatile si performantele didactice si de cercetare. Teza prezinta în mod documentat realizarile profesionale obtinute ulterior conferirii titlului de doctor în stiinta, care probeaza originalitatea si relevanta contributiilor academice, stiintifice si profesionale si care anticipeaza o dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau universitare.
(3)Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doctor în stiinta si care îndeplinesc standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
(4)Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU.
(5)Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU si este aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 301
(1)Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar sunt necesare obtinerea statutului de student-doctorand sau detinerea diplomei de doctor, precum si îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(2)O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu poate ocupa functia de asistent universitar într-o anumita institutie de învatamânt superior pentru o perioada cumulata mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de munca al persoanei în cauza înceteaza de drept.
(3)Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de lector universitar/sef de lucrari sunt urmatoarele:
a)detinerea diplomei de doctor;
b)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(4)Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universitar sunt urmatoarele:
a)detinerea diplomei de doctor;
b)îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de conferentiar universitar, standarde aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a);
c)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(5)Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar sunt urmatoarele:
a)detinerea diplomei de doctor;
b)detinerea atestatului de abilitare;
c)îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea functiei de profesor universitar, standarde aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a);
d)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(6)În institutiile de învatamânt superior, suplimentar fata de alte conditii stabilite de lege, functia de asistent de cercetare poate fi ocupata numai de persoane care sunt studenti-doctoranzi sau care detin diploma de doctor.
(7)În institutiile de învatamânt superior, suplimentar fata de alte conditii stabilite de lege, functiile de cercetare de cercetator stiintific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care detin diploma de doctor.
(8)În învatamântul superior medical, candidatii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rezident. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice.
(9)În învatamântul superior medical, candidatii la concursul pentru ocuparea posturilor de sef de lucrari si de conferentiar trebuie sa aiba si titlul de medic specialist, iar candidatii la concursul pentru ocuparea postului de profesor universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reteaua Ministerului Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice.
SECTIUNEA 3:Evaluarea calitatii cadrelor didactice
Art. 302
(1)Datele si informatiile privind situatia profesionala a personalului didactic si de cercetare si a celui tehnic-administrativ se consemneaza într-o fisa personala de serviciu. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai persoanei în cauza, titularului serviciului de resurse umane si conducatorului institutiei de învatamânt superior.
(2)Fisele de post individualizate se încadreaza la nivel de departament sau scoala doctorala, în statul de functii. Statul de functii constituie documentul legal în baza caruia se face salarizarea lunara a fiecarui membru al personalului didactic si de cercetare.
Art. 303
(1)Rezultatele si performantele activitatilor didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Aceasta evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar.
(2)Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice.
(3)Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face si în functie de rezultatele si performantele acestuia, conform legii.
(4)Contractele de munca ale personalului didactic si de cercetare includ asumarea unor standarde minime ale rezultatelor activitatilor didactice si de cercetare si clauze privind încetarea contractelor în conditiile neîndeplinirii acestor standarde minime.
SECTIUNEA 4:Drepturi si obligatii ale personalului didactic
Art. 304
(1)Personalul din învatamântul superior are drepturi si îndatoriri care decurg din Carta universitara, din Codul de etica universitara, din contractul individual de munca, precum si din legislatia în vigoare.
(2)Protectia drepturilor salariatilor, precum si a drepturilor de proprietate intelectuala asupra creatiei stiintifice, culturale sau artistice este garantata si se asigura în conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia specifica în vigoare.
(3)Membrilor comunitatii universitare le este garantata libertatea academica. În baza acesteia, ei pot exprima liber opinii academice în spatiul universitar si au libertatea de predare, de cercetare si de creatie, în conformitate cu criteriile de calitate academica.
(4)Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de arta, de a candida la obtinerea de granturi nationale si internationale, fara restrictii ale libertatii academice.
(5)Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca parte din asociatii si organizatii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, precum si din organizatii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(6)Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învatamânt, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind functii de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curtii Constitutionale, al Avocatului Poporului, al Administratiei Prezidentiale, al Guvernului sau în Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, precum si cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste functii. Pe toata durata mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula aceste functii cu activitatea didactica si de cercetare.
(7)Prevederile alin. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învatamânt, care îndeplinesc functia de prefect, subprefect, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, primar, viceprimar, precum si cadrelor didactice trecute în functii de conducere, de îndrumare si de control în sistemul de învatamânt, de cultura, de tineret si de sport. De aceleasi drepturi beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic, precum si cadrele didactice titulare pe un post didactic din învatamânt numite ca personal de conducere sau în functii de specialitate specifice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, comisiilor si agentiilor din subordinea Administratiei Prezidentiale, Parlamentului sau Guvernului.
(8)De prevederile alin. (6) beneficiaza si personalul didactic trimis în strainatate cu misiuni de stat, cel care lucreaza în organisme internationale, precum si însotitorii acestora, daca sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învatamânt.
(9)Personalului didactic titular pe un post didactic din învatamânt, solicitat în strainatate pentru predare, cercetare, activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare a unor acorduri, conventii guvernamentale, interuniversitare sau interinstitutionale, ori trimis pentru specializare, i se rezerva postul didactic pentru perioada respectiva.
(10)Personalul didactic titular pe un post didactic din învatamânt, care din proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare stiintifica în tara sau în strainatate, are dreptul la concedii fara plata. Durata totala a acestora nu poate depasi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobarile în aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de învatamânt superior sau, dupa caz, a consiliului de administratie, daca se face dovada activitatii respective.
(11)Personalul didactic titular pe un post didactic din învatamânt poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an universitar, o data la 10 ani, cu aprobarea institutiei de învatamânt superior, cu rezervarea catedrei pe perioada respectiva.
(12)Perioada de rezervare a postului didactic se considera vechime în învatamânt.
(13)Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel:
a)concediul anual cu plata, în perioada vacantelor universitare, cu o durata de cel putin 40 de zile lucratoare; în cazuri bine justificate, conducerea institutiei de învatamânt poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauza urmând a fi remunerate pentru munca depusa; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, împreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului;
b)perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de catre senatul universitar, în functie de interesul învatamântului si al celui în cauza.
(14)Institutiile de învatamânt superior pot asigura, integral sau partial, din surse proprii, transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza în alte localitati.
(la data 17-feb-2011 Art. 304, alin. (14) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 4 a fost referinte de aplicare Instructiunile 2/2011 )
(15)Personalul din învatamânt beneficiaza de asistenta medicala în cabinete medicale si psihologice, în policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.
(16)Personalul didactic are dreptul la întreruperea activitatii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru cresterea si îngrijirea copilului în vârsta de pâna la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali.
Art. 305
Cadrele didactice si studentii sunt protejati în spatiul universitar de autoritatile responsabile cu ordinea publica. Protectia se asigura împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnitatii umane si profesionale a cadrelor didactice ori care împiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilor lor. Protectia este solicitata de persoana autorizata conform Cartei universitare.
SECTIUNEA 5:Etica universitara
Art. 306
(1)La nivelul fiecarei universitati functioneaza comisia de etica universitara.
(2)Structura si componenta comisiei de etica universitara este propusa de consiliul de administratie, avizata de senatul universitar si aprobata de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional si autoritate morala. Nu pot fi membri ai comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna dintre functiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproductie.
(3)Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii:
a)analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica universitara, pe baza sesizarilor sau prin autosesizare, conform Codului de etica si deontologie universitara;
b)realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de cercetare, care se prezinta rectorului, senatului universitar si constituie un document public;
c)contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie universitara, care se propune senatului universitar pentru adoptare si includere în Carta universitara;
d)atributiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
e)alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii.
Art. 307
Hotarârile comisiei de etica universitara sunt avizate de consilierul juridic al universitatii. Raspunderea juridica pentru hotarârile si activitatea comisiei de etica universitara revine universitatii.
Art. 308
(1)Orice persoana, din universitate sau din afara universitatii, poate sesiza Comisiei de etica universitara abateri savârsite de membri ai comunitatii universitare.
(2)Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala identitatea autorului sesizarii.
Art. 309
În urma unei sesizari, comisia de etica universitara demareaza procedurile stabilite de Codul de etica si deontologie universitara, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Comisia raspunde autorului sesizarii în termen de 30 de zile de la primirea sesizarii si îi comunica acestuia rezultatul procedurilor, dupa încheierea acestora.
Art. 310
Constituie abateri grave de la buna conduita în cercetarea stiintifica si activitatea universitara:
a)plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori;
b)confectionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c)introducerea de informatii false în solicitarile de granturi sau de finantare.
SECTIUNEA 6:Distinctii
Art. 311
(1)Personalul didactic din învatamântul superior beneficiaza de gradatie de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul institutiei de învatamânt superior si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani.
(2)Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt:
a)Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter; ordinul se acorda personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar;
b)Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter; ordinul se acorda personalului didactic, de conducere si de cercetare din învatamântul superior;
c)Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebita în educatie si formare profesionala.
SECTIUNEA 7:Sanctiuni disciplinare
Art. 312
(1)Personalul didactic si de cercetare, personalul didactic si de cercetare auxiliar, precum si cel de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul superior raspunde disciplinar pentru încalcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de munca, precum si pentru încalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului învatamântului si prestigiului unitatii/institutiei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitara, fara a aduce atingere dreptului la opinie, libertatii exprimarii si libertatii academice.
(2)Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic si de cercetare sunt urmatoarele:
a)avertisment scris;
b)diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere, de îndrumare si de control;
c)suspendarea, pe o perioada determinata de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei functii de conducere, de îndrumare si de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenta;
d)destituirea din functia de conducere din învatamânt;
e)desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Art. 313
(1)În institutiile de învatamânt superior, propunerea de sanctionare disciplinara se face de catre seful de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproductie, de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3 din numarul total al membrilor departamentului, consiliului facultatii sau senatului universitar, dupa caz. Acestia actioneaza în urma unei sesizari primite sau se autosesizeaza în cazul unei abateri constatate direct.
(2)Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 312 alin. (2) lit. a) si b) se stabilesc de catre consiliile facultatilor. Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 312 alin. (2) lit. c)- e) se stabilesc de catre senatele universitare.
(3)Decanul sau rectorul, dupa caz, pune în aplicare sanctiunile disciplinare.
(4)În învatamântul superior, sanctiunile se comunica, în scris, personalului didactic si de cercetare, precum si personalului didactic si de cercetare auxiliar din subordine de catre serviciul de resurse umane al institutiei.
Art. 314
(1)Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii faptei sesizate, audierea celui în cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta în aparare.
(2)Pentru investigarea abaterilor disciplinare savârsite de personalul didactic, personalul din cercetare sau personalul administrativ, se constituie comisii de analiza formate din 3-5 membri, cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savârsit abaterea si un reprezentant al organizatiei sindicale.
(3)Comisiile de analiza sunt numite, dupa caz, de:
a)rector, cu aprobarea senatului universitar;
b)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru personalul de conducere al institutiilor de învatamânt superior si pentru rezolvarea contestatiilor privind deciziile senatelor universitare.
Art. 315
Raspunderea patrimoniala a personalului didactic, de cercetare si didactic auxiliar se stabileste potrivit legislatiei muncii. Masurile pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii.
Art. 316
În cazul în care cel sanctionat disciplinar nu a mai savârsit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sanctiunii, îmbunatatindu-si activitatea si comportamentul, autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate dispune ridicarea si radierea sanctiunii, facându-se mentiunea corespunzatoare în statul personal de serviciu al celui în cauza.
Art. 317
(1)Orice persoana poate sesiza unitatea/institutia de învatamânt cu privire la savârsirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinara. Sesizarea se face în scris si se înregistreaza la registratura unitatii/institutiei de învatamânt.
(2)Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat.
SECTIUNEA 8:Sanctiuni referitoare la încalcarea eticii universitare si a bunei conduite în cercetare
Art. 318
Sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si personalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitara pentru încalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita în cercetarea stiintifica sunt urmatoarele:
a)avertisment scris;
b)diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere, de îndrumare si de control;
c)suspendarea, pe o perioada determinata de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei functii de conducere, de îndrumare si de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenta;
d)destituirea din functia de conducere din învatamânt;
e)desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Art. 319
Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia de etica universitara studentilor si studentilor-doctoranzi pentru încalcarea eticii universitare sunt urmatoarele:
a)avertisment scris;
b)exmatricularea;
c)alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie universitara.
Art. 320
În cazul abaterilor de la prevederile Codului de etica si deontologie profesionala, comisia de etica universitara stabileste, conform Codului de etica si deontologie profesionala, una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. 318 sau 319.
Art. 321
În cazul abaterilor de la buna conduita în cercetarea stiintifica, comisia de etica universitara stabileste, conform Legii nr. 206/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, Codului de etica si deontologie profesionala al personalului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si deontologie profesionala, una sau mai multe din sanctiunile prevazute la art. 318 sau 319 ori prevazute de lege.
Art. 322
Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt puse în aplicare de catre decan sau rector, dupa caz, în termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor.
Art. 323
(1)Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii analizeaza cazurile referitoare la încalcarea regulilor de buna conduita în cercetare-dezvoltare, în urma sesizarilor sau prin autosesizare, si emite hotarâri prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia persoanei sau persoanelor în cauza; în cazurile hotarârilor privind vinovatia, hotarârile stabilesc si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate, conform legii.
(2)Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii pastreaza confidentiala identitatea persoanei care a facut sesizarea.
(3)Hotarârile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de directia juridica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Raspunderea juridica pentru hotarârile Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 324
Pentru abaterile de la buna conduita în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul institutiilor de învatamânt superior, constatate si dovedite, Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele sanctiuni:
a)avertisment scris;
b)retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin încalcarea regulilor de buna conduita;
c)retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a atestatului de abilitare;
d)retragerea titlului de doctor;
e)retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f)destituirea din functia de conducere din institutia de învatamânt superior;
g)desfacerea disciplinara a contractului de munca;
h)interzicerea, pentru o perioada determinata, a accesului la finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii.
Art. 325
Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au realizat abateri grave de la buna conduita în cercetarea stiintifica si activitatea universitara, stabilite conform legii. Se anuleaza concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de munca cu universitatea înceteaza de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit ca o persoana a realizat abateri grave de la buna conduita în cercetarea stiintifica si activitatea universitara. Constatarea abaterilor se face de catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, conform legii.
Art. 326
Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotarârii, dupa caz, de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, de Consiliul National pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, de conducatorii autoritatilor contractante care asigura finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii, de conducatorii institutiilor de învatamânt superior sau ai unitatilor de cercetare-dezvoltare.
SECTIUNEA 9:Salarizarea personalului didactic si de cercetare
Art. 327
Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatiei în vigoare si hotarârilor senatului universitar.
TITLUL V:Învatarea pe tot parcursul vietii
CAPITOLUL I:Dispozitii generale
Art. 328
(1)Prezentul titlu reglementeaza cadrul general si integrator al învatarii pe tot parcursul vietii în România.
(2)Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de învatare realizate de fiecare persoana pe parcursul vietii în contexte formale, nonformale si informale, în scopul formarii sau dezvoltarii competentelor dintr-o multipla perspectiva: personala, civica, sociala ori ocupationala.
(3)Învatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia timpurie, învatamântul preuniversitar, învatamântul superior, educatia si formarea profesionala continua a adultilor.
Art. 329
(1)Finalitatile principale ale învatarii pe tot parcursul vietii vizeaza dezvoltarea plenara a persoanei si dezvoltarea durabila a societatii.
(2)Învatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea si dezvoltarea competentelor-cheie si a competentelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificari.
Art. 330
(1)Învatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza în contexte de învatare formale, nonformale si informale.
(2)Învatarea în context formal reprezinta o învatare organizata si structurata, care se realizeaza într-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica explicita. Acest tip de învatare are asociate obiective, durate si resurse, depinde de vointa celui care învata si se finalizeaza cu certificarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor dobândite.
(3)Învatarea în contexte nonformale este considerata ca fiind învatarea integrata în cadrul unor activitati planificate, cu obiective de învatare, care nu urmeaza în mod explicit un curriculum si poate diferi ca durata. Acest tip de învatare depinde de intentia celui care învata si nu conduce în mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor dobândite.
(4)Învatarea în contexte informale reprezinta rezultatul unor activitati zilnice legate de munca, mediul familial, timpul liber si nu este organizata sau structurata din punct de vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învatare. Acest tip de învatare nu este dependent de intentia celui care învata si nu conduce în mod automat la certificarea cunostintelor si competentelor dobândite.
(5)Certificarea cunostintelor si competentelor dobândite în contexte nonformale si informale poate fi facuta de organisme abilitate în acest sens, în conditiile legii.
Art. 331
(1)Institutiile sau organizatiile în care se realizeaza învatarea în contexte formale sunt: unitati si institutii de învatamânt preuniversitar si superior, centre de educatie si formare profesionala din subordinea ministerelor sau autoritatilor publice locale, furnizori publici si privati de educatie si formare profesionala autorizati/acreditati în conditiile legii, organizatii nonguvernamentale ori guvernamentale care ofera programe autorizate în conditiile legii, angajatori care ofera programe de formare profesionala propriilor angajati.
(2)Institutiile sau organizatiile în care se realizeaza învatarea în contexte nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la alin. (1), centre de îngrijire si protectie a copilului, palate si cluburi ale elevilor, la locul de munca, institutii culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, case de cultura, precum si asociatii profesionale, culturale, sindicate, organizatii nonguvernamentale.
(3)Institutiile sau organizatiile în care se realizeaza învatarea în contexte informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la alin. (1) si (2). Învatarea informala este, adesea, neintentionata si neconstientizata si se poate produce atunci când copiii, tinerii si adultii desfasoara activitati în familie, la locul de munca, în comunitate, în fetele sociale, când se angajeaza în activitati de voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea.
Art. 332
(1)Organizarea si functionarea învatamântului preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta lege.
(2)Organizarea si functionarea învatamântului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege.
(3)Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt reglementate de legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca.
Art. 333
Statul garanteaza si sustine, inclusiv financiar, accesul la educatie si formare profesionala continua pentru:
a)tinerii si adultii care nu au finalizat învatamântul obligatoriu;
b)tinerii care au parasit sistemul de educatie înainte de a obtine o calificare profesionala si nu sunt cuprinsi în nicio forma de educatie sau formare profesionala;
c)absolventii de învatamânt nonprofesional sau cei care au absolvit studiile învatamântului liceal sau ale învatamântului superior în domenii si calificari redundante ori nerelevante pe piata fortei de munca;
d)persoanele cu cerinte educationale speciale;
e)tinerii si adultii care revin în tara dupa o perioada de munca în strainatate;
f)tinerii si adultii rezidenti în comunitati dezavantajate economic si social;
g)angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie, rezidenti în mediul urban si în mediul rural, cu calificare redusa sau necalificati;
h)elevii cu risc major de esec scolar;
i)toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie permanenta.
Art. 334
Finantarea învatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza prin fonduri publice si private pe baza parteneriatului public-privat, prin finantare si cofinantare din partea angajatorilor, organizatiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educatie permanenta si prin contributia beneficiarilor.
CAPITOLUL II:Responsabilitati referitoare la învatarea pe tot parcursul vietii
Art. 335
Statul îsi exercita atributiile în domeniul învatarii pe tot parcursul vietii prin intermediul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerului Culturii si Patrimoniului National, Ministerului Sanatatii, precum si al Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 336
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are ca atributii principale, în domeniul învatarii pe tot parcursul vietii:
a)elaborarea strategiilor si politicilor nationale în domeniul educatiei, al formarii profesionale, al cercetarii, tineretului si sportului;
b)elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si functionarea sistemului de educatie din România;
c)monitorizarea, evaluarea si controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a functionarii sistemului educational si a furnizorilor de educatie;
d)stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si recunoastere a rezultatelor învatarii;
e)elaborarea, împreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National, a politicilor în domeniul educatiei nonprofesionale a adultilor si vârstnicilor;
f)alte atributii, asa cum apar ele specificate în legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale.
Art. 337
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale are ca atributii principale, în domeniul învatarii pe tot parcursul vietii:
a)elaborarea, împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a politicilor si a strategiilor nationale privind formarea profesionala a adultilor;
b)reglementarea formarii profesionale la locul de munca si a formarii profesionale prin ucenicie la locul de munca;
c)monitorizarea, evaluarea, acreditarea si controlarea directa sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, altii decât cei din cadrul sistemului national de învatamânt;
d)alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale.
Art. 338
Ministerul Culturii si Patrimoniului National are ca atributii principale, în domeniul învatarii pe tot parcursul vietii:
a)stimularea cresterii gradului de acces si de participare a publicului la cultura;
b)propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile administratiei publice locale si cu structurile societatii civile pentru diversificarea, modernizarea si optimizarea serviciilor publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura, în vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale publicului;
c)promovarea recunoasterii competentelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor, artistilor si specialistilor din domeniul culturii;
d)alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei si formarii profesionale.
Art. 339
(1)Ministerele si autoritatile centrale pot avea responsabilitati în domeniul educatiei si formarii pentru profesiile reglementate prin legi speciale.
(2)Formarea continua a personalului din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala se reglementeaza, în sensul prezentei legi, prin ordine si instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora.
(3)Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru învatamântul de formare continua nonuniversitara a personalului militar, de informatii, ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale, de Ministerul Administratiei si Internelor, de Serviciul Român de Informatii si de alte institutii cu atributii în domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit specificului si nivelurilor de învatamânt.
Art. 340
(1)Se înfiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizarea Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CNCFPA) si a Unitatii Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor.
(2)Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al calificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul national al calificarilor si Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor. Autoritatea Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizarea furnizorilor de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii în formarea profesionala continua si activitatile comitetelor sectoriale. Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urmatoarele atributii:
a)elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul national al calificarilor, precum si Registrul national al calificarilor;
b)asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalte sisteme de calificari existente la nivel european si international;
c)propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elemente de politici si de strategii nationale, acte normative referitoare la sistemul national al calificarilor si la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesionala a adultilor;
d)coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea standardelor ocupationale si a standardelor de pregatire profesionala;
e)coordoneaza asigurarea calitatii în formarea profesionala a adultilor;
f)coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de formare profesionala a adultilor;
g)întocmeste Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor, precum si Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale;
h)coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a competentelor profesionale si certificarea evaluatorilor de competente profesionale;
i)participa la elaborarea unor planuri sau programe de interes national în domeniul calificarilor si al formarii profesionale a adultilor;
j)promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza activitatea comitetelor sectoriale.
(3)Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentati ai institutiilor de învatamânt preuniversitar si universitar, ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitetelor sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari în stabilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru dezvoltarea Cadrului national al calificarilor si a formarii profesionale a adultilor.
(5)Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Structura, organizarea si functionarea acesteia se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 341
(1)Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru clasificarea calificarilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subsistemelor nationale de calificari si îmbunatatirea transparentei, accesului, progresului si calitatii calificarilor în raport cu piata muncii si societatea civila.
(2)Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza sistemul national de calificari obtinute în învatamântul secundar general, în învatamântul profesional si tehnic, în formarea profesionala continua, în ucenicie, în învatamântul superior, atât în contexte formale, cât si în contexte informale si nonformale, din perspectiva învatarii pe tot parcursul vietii.
(3)Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea, masurarea si relationarea tuturor rezultatelor învatarii dobândite în contexte de învatare formale, nonformale si informale si asigura coerenta calificarilor si a titlurilor certificate. Existenta unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii si suprapunerii calificarilor, îi ajuta pe cei ce învata sa ia decizii în cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza evolutia profesionala, în perspectiva învatarii pe tot parcursul vietii.
(4)Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea calitatii sistemului de formare profesionala.
Art. 342
(1)Autoritatea Nationala pentru Calificari evalueaza si certifica evaluatorii de competente profesionale, evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi.
(2)Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de evaluatori si a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3)Autoritatea Nationala pentru Calificari întocmeste Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale, evaluatorilor de evaluatori si evaluatorilor externi certificati.
(4)Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi.
Art. 343
(1)Centrele comunitare de învatare permanenta se înfiinteaza de catre autoritatile administratiei publice locale în parteneriat cu furnizorii de educatie si formare. Acestea au rolul de a implementa politicile si strategiile în domeniul învatarii pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea centrelor comunitare de învatare permanenta se reglementeaza prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2)Unitatile si institutiile de învatamânt de sine statator sau în parteneriat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme publice si private: case de cultura, furnizori de formare continua, parteneri sociali, organizatii nonguvernamentale si altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii educationale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-tinta interesate.
(3)Finantarea centrelor comunitare de învatare permanenta se face din fonduri publice si private, în conditiile legii. Toate veniturile obtinute de centrele comunitare de învatare permanenta ramân la dispozitia acestora.
Art. 344
(1)Atributiile centrelor comunitare de învatare permanenta la nivel local sunt urmatoarele:
a)realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si formare profesionala la nivel local;
b)elaboreaza planuri locale de interventie în domeniul educatiei permanente;
c)ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin:
(i)programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competentelor-cheie, inclusiv programe educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip "zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care au parasit timpuriu sistemul de educatie ori care nu detin o calificare profesionala;
(ii)programe pentru validarea rezultatelor învatarii nonformale si informale;
(iii)programe de dezvoltare a competentelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesionala, perfectionare, specializare si initiere profesionala;
(iv)programe de educatie antreprenoriala;
(v)programe de dezvoltare personala sau de timp liber;
(vi)organizarea de activitati de promovare a participarii la învatarea permanenta a tuturor membrilor comunitatii;
d)ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind:
(i)accesul la programe de educatie si formare profesionala;
(ii)validarea rezultatelor învatarii nonformale si informale;
(iii)pregatirea în vederea ocuparii unui loc de munca;
e)ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor învatarii nonformale si informale;
f)asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne de informare si comunicare;
g)promoveaza parteneriatul cu mediul economic;
h)implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass si Youthpass, pasaportul lingvistic, precum si portofoliul de educatie permanenta;
i)gestioneaza informatii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
(2)Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare si functionare a centrelor comunitare de învatare permanenta se aproba prin hotarâre a Guvernului.
Art. 345
(1)În întelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor învatarii se definesc dupa cum urmeaza:
a)rezultatele învatarii reprezinta ceea ce o persoana cunoaste, întelege si este capabila sa faca la finalizarea procesului de învatare si sunt definite sub forma de cunostinte, abilitati si competente;
b)identificarea rezultatelor învatarii reprezinta procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin constienti de competentele pe care le detin;
c)evaluarea rezultatelor învatarii reprezinta procesul prin care se stabileste faptul ca o persoana a dobândit anumite cunostinte, abilitati si competente;
d)validarea rezultatelor învatarii reprezinta procesul prin care se confirma ca rezultatele învatarii evaluate, dobândite de o persoana, corespund cerintelor specifice pentru o unitate de rezultate ale învatarii sau o calificare;
e)certificarea rezultatelor învatarii reprezinta procesul prin care se confirma în mod formal rezultatele învatarii dobândite de persoana care învata în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizeaza printr-o diploma sau un certificat.
(2)Recunoasterea rezultatelor învatarii reprezinta procesul de atestare a rezultatelor învatarii validate si certificate prin acordarea de unitati de rezultate ale învatarii sau de calificari.
(3)Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor învatarii în contexte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(4)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului metodologia de recunoastere a rezultatelor învatarii în contexte nonformale si informale a cadrelor didactice si de echivalare a acestora în credite pentru educatie si formare profesionala.
Art. 346
(1)Serviciile de identificare, evaluare si recunoastere a rezultatelor învatarii pot fi oferite de institutii de stat sau particulare autorizate în acest sens.
(2)Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate în urma evaluarii rezultatelor învatarii în contexte nonformale si informale produc aceleasi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din sistemul formal de educatie si formare profesionala în vederea ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii profesionale în sistemele formale.
(3)Rezultatele învatarii în contexte nonformale si informale pot fi recunoscute explicit prin evaluari în centre de evaluare si certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii.
Art. 347
(1)Programele de formare profesionala initiala si continua, precum si sistemele de evaluare a rezultatelor învatarii în contexte nonformale si informale vor respecta asigurarea mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare profesionala.
(2)Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, de Ministerul Culturii si Patrimoniului National si de Autoritatea Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(3)Rezultatele învatarii si creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluarii rezultatelor învatarii nonformale si informale, sunt transferate si integrate în programul de formare profesionala pe care îl urmeaza persoana care învata.
Art. 348
(1)Persoanele care doresc sa fie evaluate în vederea recunoasterii competentelor profesionale obtinute în alte contexte de învatare decât cele formale se adreseaza unui centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea respectiva.
(2)În functie de procesul de evaluare desfasurat, centrul de evaluare acreditat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu recunoastere nationala:
a)certificat de calificare - se elibereaza în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competentele asociate unei calificari sau unei ocupatii, conform standardului de pregatire profesionala ori standardului ocupational;
b)certificat de competente profesionale - se elibereaza în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competente asociate unei calificari ori unei ocupatii, conform standardului de pregatire profesionala sau standardului ocupational.
(3)Certificatele se elibereaza însotite de o anexa a certificatului, denumita "Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizeaza unitatile de competenta pentru care candidatul a fost declarat competent.
Art. 349
(1)Portofoliul de educatie permanenta reprezinta un instrument care faciliteaza identificarea si formularea abilitatilor si competentelor personale si valorificarea acestora în parcursul scolar si profesional si în insertia pe piata muncii a fiecarui individ.
(2)Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale rezultatelor învatarii dobândite în contexte formale, nonformale si informale de educatie.
(3)Portofoliul educational integreaza si instrumentele europene care evidentiaza rezultatele învatarii unei persoane, cum ar fi Europass si Youthpass.
Art. 350
(1)Consilierea si orientarea carierei pe tot parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor care asista persoanele de orice vârsta si în orice moment al existentei lor sa faca alegeri în sfera educationala, de formare sau munca si sa îsi gestioneze cariera.
(2)Serviciile de consiliere si orientare în cariera se realizeaza prin unitati si institutii de învatamânt, universitati, institutii de formare, servicii de ocupare a fortei de munca si servicii pentru tineret. Ele se pot realiza si la locul de munca, în serviciile sociale si în sectorul privat.
Art. 351
Statul asigura accesul gratuit la servicii de consiliere si orientare în cariera tuturor elevilor, studentilor si persoanelor aflate în cautarea unui loc de munca.
Art. 352
În sensul prezentei legi, consilierea si orientarea în cariera includ urmatoarele tipuri de activitati:
a)informarea cu privire la cariera, care se refera la toate informatiile necesare pentru a planifica, obtine si pastra un anumit loc de munca;
b)educatia cu privire la cariera, care se realizeaza în institutiile de învatamânt prin intermediul ariei curriculare "consiliere si orientare". Sunt oferite informatii despre piata muncii, se formeaza abilitati de a face alegeri privind educatia, formarea, munca si viata în general, oportunitati de a experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata profesionala, instrumente pentru planificarea carierei;
c)consilierea în cariera, care ajuta persoanele sa îsi clarifice scopurile si aspiratiile, sa îsi înteleaga propriul profil educational, sa ia decizii informate, sa fie responsabile pentru propriile actiuni, sa îsi gestioneze cariera si procesul de tranzitie în diferite momente;
d)consilierea pentru angajare, care ajuta persoanele sa îsi clarifice scopurile imediate privind angajarea, sa învete despre abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca;
e)plasarea la locul de munca, care reprezinta sprijinul acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca.
Art. 353
(1)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale colaboreaza în scopul cresterii calitatii, pentru sincronizarea si continuitatea activitatilor de consiliere si orientare în cariera de care beneficiaza o persoana pe parcursul întregii vieti.
(2)Ministerele prevazute la alin. (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente si metodologii comune referitoare la formarea specialistilor în consiliere si orientare, utilizarea instrumentelor Europass si Youthpass, organizarea de activitati comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor, a parintilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii si orientarii în educatie si formarea profesionala.
Art. 354
Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a mobilitatii persoanelor în spatiul european, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesare pentru integrarea României în retelele europene de consiliere si orientare pe tot parcursul vietii.
Art. 355
(1)Sistemul national de asigurare a calitatii educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii în învatamântul preuniversitar, sistemul de asigurare a calitatii în învatamântul superior, sistemul de asigurare a calitatii în formarea profesionala initiala, sistemul de asigurare a calitatii în formarea profesionala continua.
(2)Grupul National pentru Asigurarea Calitatii în Educatie si Formare Profesionala (GNAC), structura informala care functioneaza ca punct national de referinta pentru asigurarea calitatii în educatie si formarea profesionala, coordoneaza armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii în educatie si formarea profesionala.
Art. 356
(1)Statul sprijina dreptul la învatare pe tot parcursul vietii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a României si valabil la data platii, fiecarui copil cetatean român, la nasterea acestuia. Suma este acordata în scop educational în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2)Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educatie permanenta, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre parintii firesti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de nastere.
(3)Parintii copilului, contribuabili, pot directiona în contul prevazut la alin. (2) un procent de pâna la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în conditiile legii, si pot depune sume în acest cont.
(4)Pentru sumele depuse în contul prevazut la alin. (2) se plateste dobânda anual la o rata a dobânzii stabilita prin ordin al ministrului finantelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finantelor Publice.
(5)Titularul contului este singura persoana care poate solicita sume din contul pentru educatie permanenta, începând cu vârsta de 16 ani si cu acordul expres, dupa caz, al parintilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului elibereaza vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost cheltuite pentru educatia permanenta se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(6)Retragerea sumelor în alte conditii decât cele prevazute la alin. (5) si/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an.
(7)Normele privind deschiderea, gestionarea si accesul la contul pentru educatie permanenta se aproba prin hotarâre a Guvernului.
(8)Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta prin acordarea sumei reprezentând echivalentului lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 357
(1)Personalul care lucreaza în domeniul educatiei permanente poate ocupa urmatoarele functii: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practica, evaluator de competente, mediator, facilitator al învatarii permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate în scopul educatiei permanente.
(2)Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, împreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National si cu Agentia Nationala pentru Calificari, stabileste normele metodologice de elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personalului care lucreaza în domeniul educatiei permanente, aprobat prin hotarâre a Guvernului. Programele de formare profesionala vor cuprinde obiective specifice învatarii permanente, precum: competente psihopedagogice specifice vârstei si profilului beneficiarilor învatarii, dezvoltarea competentelor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare si comunicare, competente de facilitare a învatarii în medii virtuale, utilizarea învatarii pe baza de proiecte si portofolii educationale.
Art. 358
(1)Guvernul înfiinteaza Muzeul National al Stiintei, în conditiile legii.
(2)Muzeul National al Stiintei are drept scop principal oferirea de experiente de învatare nonformala si informala, prin prezentarea principalelor realizari ale stiintei si tehnologiei.
(3)Metodologia de înfiintare, organizare, functionare si finantare a Muzeului National al Stiintei se stabileste prin hotarâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 359
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, împreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza si prognoza activitatilor de învatare pe tot parcursul vietii.
TITLUL VI:Raspunderea juridica
Art. 360
(1)Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a)nerespectarea dispozitiilor art. 86 alin. (3), din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amenda cuprinsa între 100 lei si 1.000 lei ori cu munca echivalenta în folosul comunitatii, prestata de parinte sau de tutorele legal;
b)nerespectarea dispozitiilor art. 143 alin. (5), cu amenda de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2)Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevazute la alin. (1) lit. a) se fac de catre persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt.
(3)Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor contraventionale prevazute la alin. (1) lit. b) se fac de catre ofiterii sau agentii de politie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, cu competente în domeniu.
TITLUL VII:Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 361
(1)Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studentilor înmatriculati la formele de învatamânt la distanta sau cu frecventa redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum si orice alte dispozitii contrare.
(3)Prin exceptie de la prevederile alin. (1):
a)masura introducerii clasei pregatitoare în învatamântul primar intra în vigoare începând cu anul scolar 2012-2013;
b)masura introducerii clasei a IX-a în învatamântul gimnazial intra în vigoare începând cu generatia de elevi care începe clasa a V-a în anul scolar 2011-2012;
c)examenul de bacalaureat se va desfasura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generatia de elevi care începe clasa a IX-a în anul scolar 2012-2013;
d)admiterea la liceu se va desfasura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generatia de elevi care începe clasa a V-a în anul scolar 2011-2012;
e)masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nou-nascut se aplica începând din anul 2013;
f)masura privind introducerea costului standard per elev si a principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012;
g)prevederile art. 8 intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2012.
(4)La data intrarii în vigoare a prezentei legi, institutiile de învatamânt superior acreditate înceteaza procesul didactic la toate specializarile/programele de studii care nu au fost autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate. Continuarea procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau initierea procesului didactic la alte specializari/programe de studii neautorizate ori neacreditate reprezinta o încalcare a legii, institutia de învatamânt superior fiind sanctionata cu intrarea în lichidare, iar vinovatii urmând a fi sanctionati potrivit prevederilor legale.
(5)Studentii si absolventii care au fost înmatriculati la specializarile/programele de studii care si-au încetat procesul didactic conform alin. (4) au dreptul sa îsi finalizeze studiile la specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi domeniu al specializarii/programului de studii, autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate de finalizarea studiilor mentionate în prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea ARACIS si cu consultarea Consiliului National al Rectorilor.
(6)În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza metodologiile, regulamentele si celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste masurile tranzitorii de aplicare a acesteia.
(la data 17-feb-2011 Art. 361, alin. (6) din titlul VII a fost referinte de aplicare Instructiunile 1/2011 )
Art. 362
(1)Personalul didactic care ocupa, la momentul intrarii în vigoare a prezentei legi, functia de preparator universitar si care obtine diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupa de drept functia de asistent universitar.
(2)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de preparator universitar înceteaza de drept.
(3)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de asistent universitar sau asistent de cercetare si nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor înceteaza de drept.
(4)Prin exceptie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupa la momentul intrarii în vigoare a prezentei legi functia de asistent universitar într-o institutie de învatamânt superior nu li se aplica respectivele prevederi. La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale respectivelor persoane, care nu au obtinut diploma de doctor, înceteaza de drept.
(5)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa functia de lector universitar/sef de lucrari sau o functie didactica universitara superioara si nu au obtinut diploma de doctor înceteaza de drept.
(6)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care ocupa, în institutii de învatamânt superior, functia de cercetator stiintific sau o functie de cercetare superioara si nu au obtinut diploma de doctor înceteaza de drept.
Art. 363
La data intrarii în vigoare a prezentei legi, institutiile de învatamânt superior de stat având activitati de predare în limba minoritatilor nationale care au statut de universitati multiculturale si multilingve, conform prezentei legi, sunt:
1.Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca - în limbile româna, maghiara si germana;
2.Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu Mures - în limbile româna si maghiara;
3.Universitatea de Arta Teatrala din Târgu Mures - în limbile româna si maghiara.
Art. 364
(1)Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa definitiveze noua carta universitara, regulamentele si metodologiile de organizare si functionare a universitatilor, în conformitate cu prezenta lege.
(2)La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universitatilor se vor stabili în baza prezentei legi.
Art. 365
Termenii si expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definiti în anexa care face parte integranta din prezenta lege.
-****-
Aceasta lege a fost adoptata în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia României, republicata, în urma angajarii raspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comuna din data de 28 octombrie 2010.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU PERES
ANEXA:LISTA definitiilor termenilor si a expresiilor utilizate în cuprinsul legii
1.Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce lucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor universitar.
2.Acreditarea este procesul prin care unitatea/institutia de învatamânt/organizatia interesata, pe baza evaluarii externe realizate în conditiile prezentei legi, dobândeste dreptul de organizare a admiterii, de desfasurare a procesului de învatamânt, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor si de a emite diplome si certificate recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
3.Asigurarea calitatii educatiei exprima capacitatea unei organizatii furnizoare de a oferi programe de educatie în conformitate cu standardele anuntate si este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltarea capacitatii institutionale, de elaborare, planificare si implementare de programe de studiu, prin care se formeaza încrederea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie îndeplineste standardele de calitate.
4.Autorizarea de functionare provizorie este procesul prin care unitatea/institutia de învatamânt/organizatia interesata, pe baza evaluarii externe realizate, în conditiile prezentei legi, de catre agentiile de asigurare a calitatii autorizate sa functioneze pe teritoriul României, dobândeste calitatea de furnizor de educatie, prin hotarâre a autoritatii administratiei publice locale competente, respectiv prin hotarâre a Guvernului. Autorizarea de functionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii, precum si de organizare si desfasurare a procesului de învatamânt.
5.Beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale sunt anteprescolarii, prescolarii, elevii si studentii, precum si persoanele adulte cuprinse într-o forma de educatie si formare profesionala.
6.Beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale sunt familiile beneficiarilor directi, angajatorii, comunitatea locala si, într-un sens larg, întreaga societate.
7.Cadrul national al calificarilor este un instrument pentru stabilirea calificarilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învatare. Cadrul national al calificarilor are ca scop integrarea si coordonarea subsistemelor nationale de calificari si îmbunatatirea transparentei, accesului, progresului si calitatii calificarilor în raport cu piata muncii si societatea civila.
8.Cadrul national al calificarilor din învatamântul superior, denumit în continuare CNCIS, reprezinta instrumentul pentru stabilirea structurii calificarilor din învatamântul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificarilor si a titlurilor obtinute în învatamântul superior. CNCIS asigura recunoasterea nationala, precum si compatibilitatea si comparabilitatea internationala a calificarilor dobândite prin învatamântul superior. CNCIS este parte a Cadrului national al calificarilor definit la pct. 7.
9.Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare, care este obtinut atunci când un organism competent stabileste ca o persoana a obtinut, ca urmare a învatarii, rezultate la anumite standarde prestabilite.
10.Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum si asteptarile beneficiarilor.
11.Centrul de zi este o institutie de stat sau a unei organizatii nonguvernamentale în care copiii cu deficiente, transportabili, sunt gazduiti si îngrijiti în timpul zilei.
12.Centrul de educatie este o unitate de învatamânt organizata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau de organizatii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, având ca scop si finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiente.
13.Cercetarea stiintifica universitara include cercetarea stiintifica propriu-zisa, creatia artistica si activitatile specifice performantei sportive.
14.Competenta reprezinta capacitatea dovedita de a selecta, combina si utiliza adecvat cunostinte, abilitati si alte achizitii constând în valori si atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situatii de munca sau de învatare, precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala în conditii de eficacitate si eficienta.
15.Competentele profesionale sunt un ansamblu unitar si dinamic de cunostinte si abilitati. Cunostintele se exprima prin urmatorii descriptori: cunoastere, întelegere si utilizare a limbajului specific, explicare si interpretare. Abilitatile se exprima prin urmatorii descriptori: aplicare, transfer si rezolvare de probleme, reflectie critica si constructiva, creativitate si inovare
16.Competentele transversale reprezinta achizitii valorice si atitudinale care depasesc un anumit domeniu/program de studiu si se exprima prin urmatorii descriptori: autonomie si responsabilitate, interactiune sociala, dezvoltare personala si profesionala.
17.Controlul calitatii educatiei în unitatile de învatamânt preuniversitar semnifica activitati si tehnici cu caracter operational, aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.
18.Creditele pentru formare profesionala reprezinta totalitatea rezultatelor învatarii dobândite de o persoana pe parcursul unui program de formare profesionala, folosite pentru a indica progresele înregistrate si completarea unui program de formare care conduce catre obtinerea unei calificari. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivel de calificare la altul si de la un sistem de învatare la altul.
19.Creditele de studii transferabile surit valori numerice alocate unor unitati de cursuri si altor activitati didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciaza, în medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru însusirea cunostintelor si competentelor specifice unei discipline.
20.Criteriul reprezinta un set de standarde care se refera la un aspect fundamental de organizare si functionare a unui/unei furnizor de educatie/unitati/institutii furnizoare de educatie în procesul autorizarii de functionare provizorie/acreditarii/evaluarii si asigurarii calitatii.
21.Cunostintele reprezinta rezultatul asimilarii, prin învatare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii si practici legate de un anumit domeniu de munca sau de studii.
22.ECTS/SECT - Sistemul european de credite transferabile.
23.ECVET/SECTEFP - Sistemul european de credite transferabile pentru educatie si formare profesionala.
24.Educatia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor si activitatilor de învatare si formare de competente academice sau profesionale. Educatia include atât activitatile de învatare în context formal, cât si în context nonformal sau informai.
25.Educatia si formarea profesionala reprezinta ansamblul coerent si continuu de activitati si experiente de învatare prin care trece subiectul învatarii pe întreaga durata a traseului sau educational-formativ.
26.EQF/CEC - Cadrul european al calificarilor pentru învatare pe tot parcursul vietii - este un instrument de referinta pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificari si care promoveaza atât învatarea de-a lungul vietii, cât si egalitatea de sanse în societatea bazata pe cunoastere, precum si continuarea integrarii cetatenilor pe piata europeana a muncii, respectând în acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie.
27.Evaluarea institutionala a calitatii consta în examinarea multicriteriala a calitatii educatiei, a masurii în care un furnizor de educatie/unitatea/institutia furnizoare de educatie si programele acesteia îndeplinesc standardele si standardele de referinta. Atunci când evaluarea calitatii este efectuata de organizatie, aceasta însasi ia forma evaluarii interne. Atunci când evaluarea calitatii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata, aceasta ia forma evaluarii externe.
28.Evaluarea rezultatelor învatarii reprezinta procesul prin care se stabileste faptul ca o persoana a dobândit anumite cunostinte, deprinderi si competente.
29.Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradului de realizare a unei activitati desfasurate de furnizorul de educatie/unitatea/institutia furnizoare de educatie prin raportare la standarde, respectiv la standardele de referinta. Nivelul minim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor de performanta corespunde cerintelor unui standard de referinta, este optional si diferentiaza calitatea în mod ierarhic, progresiv.
30.Îmbunatatirea calitatii educatiei semnifica evaluarea, analiza si actiunea corectiva continua din partea furnizorului de educatie/unitatii/institutiei furnizoare de educatie, bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta.
31.Învatamântul este un serviciu public organizat în conditiile unui regim juridic de drept public în scopul educarii si formarii profesionale a tinerei generatii.
32.Învatamântul cu frecventa, cu frecventa redusa sila distanta sunt forme de organizare a proceselor didactice care implica:
a)frecventa obligatorie pentru învatamântul cu frecventa;
b)înlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si întâlniri periodice, de regula saptamânal, cu elevii/studentii/cursantii pentru desfasurarea activitatilor aplicative obligatorii prevazute în planurile-cadru de învatamânt/planurile de învatamânt, pentru învatamântul cu frecventa redusa;
c)înlocuirea orelor de predare cu activitati de studiu individual si întâlniri periodice, desfasurarea seminarelor prin sistem tutorial si, obligatoriu, a tuturor activitatilor didactice care dezvolta competente si abilitati practice în sistem fata în fata pentru învatamântul la distanta.
33.Mandatul este perioada în care o persoana, desemnata prin vot sau prin concurs într-o functie de conducere, la nivelul unei unitati/institutii de învatamânt din cadrul sistemului national de învatamânt, pune în aplicare programul managerial pe baza caruia a fost învestita. Mandatul are o durata de 4 ani.
34.Organizatia interesata în furnizarea de servicii de educatie este o persoana juridica ce cuprinde în statutul sau activitati de învatamânt si se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educatie.
35.Programele educationale de tip "A doua sansa" sunt programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au parasit prematur sistemul de educatie, fara a finaliza învatamântul primar si/sau gimnazial, depasind cu cel putin 4 ani vârsta de scolarizare corespunzatoare acestor niveluri, astfel încât acestia sa îsi poata completa si finaliza învatamântul obligatoriu, precum si sa poata obtine o calificare profesionala.
36.Programele de calificare profesionala reprezinta oferta educationala care conduce la dobândirea unei calificari profesionale înscrise în Registrul national al calificarilor.
37.Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizatii furnizoare de educatie.
38.Programul de studii acreditat este programul de studii care îndeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor de performanta ai acreditarii.
39.Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil si care îndeplineste conditiile autorizarii provizorii.
40.Punctele de credit pentru formare profesionala reprezinta exprimarea numerica a importantei unei unitati de rezultate ale învatarii raportate la o calificare.
41.Registrul matricol unic al universitatilor din România (RMUR) este o baza de date nationala electronica în care sunt înregistrati toti studentii din institutiile de învatamânt superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate sa functioneze provizoriu. Constituirea RMUR se realizeaza pe baza registrelor matricole ale institutiilor de învatamânt superior.
42.Registrul national al calificarilor este o baza de date nationala ce cuprinde descrierea tuturor calificarilor din România.
43.Rezultatele învatarii reprezinta ceea ce o persoana întelege, cunoaste si este capabila sa faca la finalizarea unui proces de învatare. Rezultatele învatarii se exprima prin cunostinte, abilitati si competente dobândite pe parcursul diferitelor experiente de învatare formala, nonformala si informala.
44.Sistemul national de învatamânt este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat particulare si confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de educare si formare profesionala.
45.Sistemul tutorial semnifica organizarea activitatilor didactice în învatamântul la distanta de catre un cadru didactic tutore si asigura:
a)desfasurarea activitatilor de învatare si evaluare atât la distanta, cât si în sistem fata în fata;
b)organizarea pe discipline si grupe care cuprind maximum 25 de elevi/studenti/cursanti.
46.Societatea cunoasterii este o societate în care cunoasterea constituie principala resursa, fiind creata, împartasita si utilizata pentru a genera prosperitate si bunastare membrilor sai.
47.Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati în educatie. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunt si se concretizeaza într-un set de indicatori de performanta. Standardele sunt diferentiate pe criterii si domenii.
48.Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activitati de catre furnizorul de educatie/unitatea/institutia furnizoare de educatie, pe baza bunelor practici existente la nivel national, european sau mondial. Standardele de referinta sunt specifice fiecarui program de studii sau fiecarei institutii, sunt optionale si se situeaza peste nivelul minim.
49.Statele terte reprezinta orice stat, cu exceptia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si a Confederatiei Elvetiene.
50.Unitatea reprezinta o unitate de învatamânt din învatamântul preuniversitar.
51.Unitatea de rezultate ale învatarii reprezinta partea unei calificari care cuprinde un set coerent de cunostinte, deprinderi si competente generale, care pot fi evaluate si validate.
52.Unitatea/Institutia furnizoare de educatie/Furnizorul de educatie sunt unitatile si institutiile de învatamânt acreditate.
53.Validarea rezultatelor învatarii reprezinta procesul prin care se confirma ca rezultatele învatarii dobândite de o persoana, evaluate si certificate, corespund cerintelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
54.Transferul rezultatelor învatarii si al creditelor asociate reprezinta procesul prin care rezultatele învatarii si creditele asociate acestora sunt transferate si integrate în programul de formare profesionala pe care îl urmeaza persoana care învata.
55.Recunoasterea rezultatelor învatarii si a creditelor asociate reprezinta procesul prin care se acorda un statut oficial rezultatelor învatarii si creditelor dobândite, evaluate si validate, în vederea acordarii certificatului de calificare profesionala.
56.Certificarea rezultatelor învatarii reprezinta procesul prin care se confirma în mod formal rezultatele învatarii dobândite de persoana care învata, în urma unui proces de evaluare.
57.Învatamântul public este echivalentul învatamântului de stat, asa cum este definit în Constitutia României, republicata.
58.Învatamântul privat este echivalentul învatamântului particular, asa cum este definit în Constitutia României, republicata.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 18 din data de 10 ianuarie 2011
