Drepturile tale la locul de munca
Codul Muncii reprezinta legea fundamentala pentru organizarea relatiilor de munca si contine prevederi minimale cu privire la drepturile si obligatiile angajatilor si ale angajatorilor, si la relatiile dintre acestia. Cu alte cuvinte, nu se pot stabili alte prevederi de nici o natura, la nici un nivel care sa le diminueze pe acestea.
Urmatorul nivel de negociere îl reprezinta Contractul colectiv de munca la nivel de ramura, apoi cel la nivel de unitate si în cele din urma contractul individual de munca.
Principiul de negociere de la fiecare nivel este acela ca nu se pot stabili prevederi mai putin avantajoase decît la nivelul imediat superior.
Aici ne vom referi in principal la drepturile pe care le au angajatii si mai putin la obligatiile lor, desi acestea din urma sunt si ele numeroase. Ca sa stie cand un drept le este incalcat si sa actioneze in consecinta, un angajat trebuie in primul rand sa le cunoasca.
Drepturi fundamentale
·conditii de munca adecvate activitatii desfasurate
·protectie sociala
·securitate si sanatate în munca
·respectarea demnitatii si a constiintei
·plata egala pentru munca egala
·negocieri colective
·protectia datelor cu caracter personal
·protectie împotriva concedierilor nelegale
·încadrare în munca în oricare alt stat
Timpul de munca
-reprezinta timpul pe care salariatul îl foloseste pentru îndeplinirea sarcinilor de munca.
Persoana fizica dobândeste capacitate de munca la împlinirea vârstei de 16 ani (si la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali).
Tineri pîna la 18 ani: 6 h/zi si 30h/saptamana
-nu pot presta munca suplimentara
-nu pot presta munca de noapte
-nu pot presta munca în conditii grele
Norma întreaga: 8h/zi si 40h/saptamîna
·Repartizarea timpului de munca în cadrul saptamânii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus, dar se poate stabili un program saptamânal de 36 pâna la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore pe saptamâna, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamâna înainte si durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 10 ore.
·Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamâna, inclusiv orele suplimentare. În sectoarele de munca unde regimul de lucru este influentat de sezoane, durata timpului de lucru se stabileste prin negocieri cu sindicatele, cu conditia ca media saptamânii sa nu depaseasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, iar durata programului zilnic sa nu depaseasca 12 ore.
·Munca prestata în afara duratei normale a timpului de munca saptamânal este considerata munca suplimentara si nu poate fi efectuata fara acordul salariatului si se compenseaza prin ore libere platite în urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia (daca aceasta compensare nu este posibila, în luna urmatoare munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu - nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza - corespunzator duratei acesteia).
·Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
·Munca prestata între orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte si nu poate depasi 8 ore într-o perioada de 24 de ore, cu posibilitatea abaterii cu o ora în plus sau în minus fata de aceste limite.
·Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.
·Salariatii care renunta la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârsta de pâna la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea în munca. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, daca activitatea unitatii permite.
·Femeile care au în îngrijire copii de pâna la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma, daca nu beneficiaza de cresa sau camin, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost încadrate în aceste conditii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu o norma întreaga.
Repausuri periodice
·În cazurile în care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze. Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute.
·Tinerii în vârsta de pâna la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, în cazul în care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
·Salariatii au dreptul între doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Prin exceptie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.
·Repausul saptamânal se acorda în doua zile consecutive, de regula sâmbata si duminica. În cazul în care activitatea de la locul de munca, în zilele de sâmbata si duminica, nu poate fi întrerupta, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili conditiile în care zilele de repaus saptamânal sa fie acordate si în alte zile ale saptamânii sau cumulat pe o perioada mai mare.
Sarbatorile legale
-Zilele de sarbatoare legala în care nu se lucreaza sunt:
- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- prima si a doua zi de Rusalii
- 15 august (Adormirea Maicii Domnului)
- 1 decembrie;
- prima si a doua zi de Craciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele crestine, pentru persoanele apartinând acestora.
- În cazul în care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata în zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate în programul normal de lucru.
Concedii
Concediu de odihna anual
·Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. Orice conventie prin care se renunta total sau în parte la dreptul la concediul de odihna este interzisa. Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
·Salariatii care lucreaza în conditii grele, periculoase sau vatamatoare, alte persoane cu handicap si tinerii în vârsta de pâna la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de 3 zile lucratoare, nevazatorii ? 6 zile.
·Indemnizatia de concediu si, dupa caz, prima de vacanta se platesc înainte de plecarea în concediu.
Concediu de formare profesionala
·Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala care se pot acorda cu sau fara plata.
·În cazul în care în cursul unui an calendaristic, pentru salariatii în vârsta de pâna la 25 de ani, si, respectiv, în cursul a 2 ani calendaristici consecutivi, pentru salariatii în vârsta de peste 25 de ani, nu a fost asigurata participarea la o formare profesionala pe cheltuiala angajatorului, salariatul în cauza are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pâna la 10 zile lucratoare.
·Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva în ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.
Zile libere platite
·Salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite în familie, sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza:
- casatoria salariatului - 5 zile;
- casatoria unui copil - 2 zile;
- nasterea unui copil - 2 zile;
- decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;
- decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;
- donatorii de sânge - conform legii;
- la schimbarea locului de munca în cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului în alta localitate - 5 zile.
·Salariatii au dreptul la 30 de zile concediu fara plata, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma în învatamântul superior, seral si fara frecventa.
·Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara plata.
Asiguratii sistemului public de asigurari sociale au dreptul (în afara de pensie) la:
a) concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
b) prestatii pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;
c) concediu si indemnizatie pentru maternitate;
- Asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediul pentru sarcina si lauzie, perioada în care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
- De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care au încetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.
- Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile înainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere.
- Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza între ele, în functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare.
- Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, începând cu luna a 6-a de sarcina.
- În cazul în care copilul se naste mort sau moare în perioada concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.
d) concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului;
- concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pâna la împlinirea vârstei de 2 ani si, în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani, oricând pâna la împlinirea de catre copil a acestor vârste, numai dupa efectuarea a cel putin 42 de zile din concediul de lauzie
e) concediu si indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav;
- concediu si indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pâna la împlinirea vârstei de 18 ani
f) ajutor de deces.
·În afara concediului legal platit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de pâna la doi ani, salariata mama poate beneficia de înca un an concediu fara plata. Pe perioada în care salariata se afla în concediul respectiv nu i se va putea desface contractul de munca, iar în postul sau nu vor putea fi angajate alte persoane, decât cu contract de munca pe durata determinata.
